Băuturi aromatizate pe bază de vin

Ce este și ce nu este Pelin Frizzante de la Domeniile Urlați?

postat 19 dec. 2018, 12:54 de Vie Vin   [ actualizat la 19 dec. 2018, 13:58 ]

În urma unei discuții pe Facebook cu un prieten care activează (și) în lumea vinului mi-am dat seama că încă sunt multe lucruri neclare despre această categorie de băuturi. Și mi-am propus să limpezesc un pic lucrurile.

În legislația românească, pelinul (ca băutură) este definit în art. 8 pct. 9 din Normele de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 cu privire la regulile generale privind definirea, descrierea şi prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole aprobate prin Ordinul nr. 1307 din 14 iulie 2008.

Pelin - băutura aromatizată pe bază de vin, produsă din vin alb sau roşu, must de struguri concentrat, suc de struguri (sau sfeclă de zahăr) şi o tinctură specială din ierburi, având o tărie alcoolică de nu mai puţin de 8,5% vol., un conţinut de zahăr, exprimat ca zahăr invertit, de 45-50 g/l şi o aciditate totală de nu mai puţin de 3 g/l, exprimată ca acid tartric.

Conform pct. 19 lit. B. Denumirile de vânzare și descrierile produselor băuturilor aromatizate pe bază de vin din anexa II a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului

Pelinul este o băutură aromatizată pe bază de vin:

— care este obținută din vin alb sau roșu și un amestec special de ierburi,

— care are un titru alcoolic volumic dobândit de minimum 8,5 % vol.; și

— care are un conținut de zahăr, exprimat ca zahăr invertit de 45-50 g/l și o aciditate totală de minimum 3 g/l, exprimată ca acid tartric.

Deci, pelinul nu este un vin, ci o băutură aromatizată pe bază de vin. Descrierea menționată în legislația europeană (pe care România s-a angajat să o respecte) este chiar un pic mai restrictivă.

Nu am găsit nicăieri o descriere a unei băuturi aromatizate pe bază de vin care să se încadreze în categoria băuturilor efervescente. Dacă cineva știe... să spună.

În aceste condiții, putem să mergem pe speculații și să folosim metoda eliminării.

În România, vinurile efervescente intră în categoria vinurilor speciale (art. 20 lit. a) și b) din HG 512/2016) și sunt definite în anexa 3 la același act normativ.

Sunt 4 vinuri efervescente mai cunoscute: vinuri spumante, vinuri spumoase, vinuri petiante, vinuri perlante. Cele spumante și petiante au CO2 de natură endogenă, adică obținut prin fermentația proprie a vinului, iar cele spumoase și perlante au CO2 de natură exogenă, adică este impregnat. Vinurile spumante și spumoase au presiunea de peste 3 bari, iar vinurile petiante și perlante au presiunea de 1-2,5 bari.

Revenind la ale noastre, poate fi numit acel pelin și frizzante? Dar ce este frizzante?

Termenul îl găsim în Legea nr. 238 din 12 decembrie 2016 Disciplina organică a cultivării și producției de viță de vie și a comerțului cu vin. Să ne înțelegem, este vorba de o lege italiană, la ce vă gândeați? La art. 19 se face referire la vino spumante, vino spumante gassificato, vino frizzante, vino frizzante gassificato. Altfel spus, dacă traducem termenii în limba română avem vino spumante = vin spumant, vino spumante gassificato = vin spumos, vino frizzante = vin petiant, vino frizzante gassificato = vin perlant.

Producătorul ne spune că pelinul respectiv are CO2 impregnat, deci e similar cu vinul perlant. Dar, în cazul de față, nu avem vin, ci avem o băutură aromatizată pe bază de vin care se numește pelin. Forțând un pic lucrurile (pentru că nici în legislația europeană, nici în cea românească nu există menționată o băutură pelin cu CO2, indiferent că este endogen sau exogen), în cazul de față putem spune că este vorba de un pelin perlant.

Folosirea termenului frizzante este eronată. De ce? Presupunând că legislația i-ar permite producătorului să folosească termeni străini chiar și atunci când există termeni echivalenți în limba română, termenul frizzante, adică petiant, ar putea fi menționat pe etichetă dacă băutura ar avea CO2 de natură endogenă, dar în acest caz este CO2 de natură exogenă. Adică perlant. În general, vinurile cu CO2 endogen sunt bune calitativ și mai scumpe, deci s-ar da impresia că este o băutură de mai bună calitate decât este în realitate. În cazul de față, mențiunea frizzante are o notă înșelătoare pentru consumatorul de rând.

Un alt aspect. Sunt convins că definiția băuturii pelin a fost dată de autoritățile române în baza unei experiențe anterioare cu acest gen de băuturi. Și în baza acestei experiențe, definiția a fost trecută în această formă atât în legislația națională, cât și în cea europeană. În ambele, pelinul zice-se că se obține doar din vinuri albe și roșii, ambele fiind vinuri liniștite. Acum, eu în calitate de consumator obișnuit, ce să cred? Că pelinul rose este ilegal? Dar băuturile pelin cu bule?

Cu alte cuvinte, cred că autoritățile competente ar trebui să propună adaptarea legislației la condițiile de azi. Zic și eu, nu dau cu parul.

Tiberiu ONUȚU

19 decembrie 2018

1-1 of 1