Evenimente

Profilul consumatorului roman de vinuri - sondaj

postat 18 ian. 2018, 08:34 de Vie Vin   [ actualizat la 18 ian. 2018, 08:49 ]

Astăzi a fost lansat pe Facebook un sondaj pentru conturarea profilului românului care consumă vin. Altfel spus, care este Profilul Consumatorului Român de Vinuri profilul consumatorului de vinuri. Nu știu să se mai fi organizat un astfel de sondaj până acum sau, dacă a fost organizat, nu cred că a fost vreunul recent. M-aș fi așteptat la un astfel de chestionar la inițiativa Patronatului Național al Viei și Vinului, dar probabil că asociația patronală are răspunsuri la acest gen de întrebări și n-o interesează, poate nu are bani să susțină un astfel de demers sau are alte lucruri mai importante de făcut. În aceste condiții, inițiativa Alinei Iancu este salutară și trebuie felicitată pentru asta.

Cum totul este perfectibil pe lumea asta, o să-mi permit să fac câteva observații pe marginea acestui sondaj.

La pct. 3 cred că ar fi trebuit inserată și categoria gimnaziu. Puținii subiecți care sunt în această situație nu intră în categoria fără studii. Mă rog, dacă glumin, fără studii reale pot fi și unii care au diplomă la vreo facultate d-asta obscură.

La pct. 4, nu c-ar fi vreo greșeală, dar inserarea Bucureștiului separat de Muntenia cred că ar fi fost o alegere mai fericită pentru că ar reflecta mai fidel realitatea.

La pct. 8 sunt mai multe aspecte de discutat. Expresia din producția locală, vinul făcut acasă nu este prea clară. Nu se prea înțelege dacă este vorba de vinul propriu sau dacă este vin de țară cumpărat de la terți. Prin extensie, ar putea fi vorba de ambele situații. Dacă s-a vrut să se menționeze distinct ambele situații, atunci termenii potriviți ar putea fi vin din producția proprie, respectiv vin de țară cumpărat.

La pct. 9 aș înlocui expresia inițială cu asta: Vinurile pe care le consumați sunt :

a) la sticlă (eliminat 0,75 pentru că pot fi și la capacități mai mici sau mai mari);

b) la BIB;

c) la PET;

Am inserat și categoria BIB care nu poate fi neglijată. De asemenea, trebuie eliminată precizarea din paranteză de la PET deoarece acesta se găsește și în magazine, nu doar în cazurile menționate în forma inițială.

La pct. 11 varianta de la cramă poate include și micul producător. Dacă se dorește separarea, atunci ar fi trebuit inserată și o variantă distinctă pentru acesta.

La pct. 12 selecția este foarte limitată. Ar fi trebuit menționate toate categoriile de vinuri. Pe lângă vinul spumant ar fi trebuit menționate vinurile spumoase, vinurile petiante, vinurile perlante. Dar mi-e teamă că sub această titulatură inițiatorul sondajului a vrut să includă toate vinurile efervescente. Și impresia asta e dată de faptul că...

...la pct. 13. se face referire doar la spumant!!! Ori, nu doar acesta face parte din categoria vinurilor... cu bule.

Formularea de la pct. 15 atinge într-o măsură aspectele menționate la pct. 16, deci în opinia mea ar trebui reformulat sub forma: La cine/ce apelați pentru a cumpăra un vin? Și ar fi:

a) specialist;

b) prieten;

c) internet;

d) reviste de specialitate;

e) alegerea îmi aparține (eliminată expresia în funcție de varietatea locului de unde îl cumpăr că asta ține de criteriile de la următoarea întrebare).

La pct. 16 lipsește un criteriu foarte important: asocierea cu mâncarea ce urmează a fi servită.

La pct. 19 întrebarea este greșit formulată pentru că vinurile nu se numesc Fetească neagră, albă sau regală, ci sunt făcute din soiurile respective. Pe de altă parte, dacă sunt întrebări care au 10 răspunsuri, ar putea fi completată și aici cu încă 5 (de exemplu) în ordinea suprafețelor ocupate în România: Băbească neagră, Tămâioasă românească, Grasă de Cotnari, Crâmpoșie, Busuioacă de Bohotin, Galbenă de Odobești.

La pct. 22, întrebarea ar trebui completată cu ceva de forma în majoritatea cazurilor pentru că poate în unele cazuri a fost bine, iar în altele nu a fost bine.

Întrebarea de la pct. 23 ar fi mai bine poziționată înaintea întrebării 15, iar întrebarea de la pct. 24 după cea de la pct. 20 pentru că ar fi o mai bună continuitate.

 

Astea fiind zise, să așteptăm rezultatele sondajului și să sperăm că data viitoare forma acestuia va fi mai inspirată. Eventual, poate se trezesc și cei care ar avea cel mai mult de câștigat de pe urma unui astfel de sondaj.

Cronică boemă

postat 22 iun. 2017, 05:49 de Vie Vin   [ actualizat la 22 iun. 2017, 06:01 ]

Cu sau fără ceas, la 6 sunt în picioare. De fapt, ceasul biologic funcționează. Trec rapid peste micul dejun și m-apuc de treabă. Aș continua cu documentarea la Rieslingul italian care intră deja în a treia săptămână, dar nu am tragere de inimă. Citesc Rușii, masonii, Mareșalul și aflu o altă versiune despre Vasile Balș. Fiul meu se pregătește să plece la examenul de capacitate. S-a pregătit și ieri până târziu, în noapte..., jucându-se pe telefonul mobil. Am impresia că eu am emoții mai multe și mai mari decât el. Dar tot eu sunt de vină. Nu eu i-am spus să nu aibe emoții? De parcă emoțiile ascultă de comanda umană... La 8.15 pleacă la examen.

Îmi ocup timpul scriind un articol pe Wikipedia. La 11.00 fiul meu revine acasă și-mi spune că vrea să plece la un film cu colegii.

- Ce făcuși, bre, la examen?

- Bene, zice cu un aer plictisit.

- Ce înseamnă bine?

- Am făcut tot.

- Ai făcut o analiză a lucrării discutând și cu doamna profesoară (NB ... de meditații)?

- Nu, acum o sun.

O sună, discută, detaliază și ajunge la concluzia că ar trebui să ia cel puțin 9,80. Mda, stai să vedem și rezultatele și abia atunci știm dacă analiza a fost corectă.

Zice că vrea să plece la film cu foștii colegi. Îi dau bani și se face nevăzut. 

Îmi continui lucrul la articol. La 15.30 este gata. Masa de prânz și direcția Cercul Militar la întâlnirea cu foștii colegi de muncă. Bucurie mare pentru toți cei prezenți. Unii comandă ceva de mâncare. Întreb ospătarul dacă are o bere neagră. Doar o marcă, dar nu sunt prea încântat de ea. Bere blondă? Da (și înșiră mai multe mărci). Comand și-l văd că vine cu sticla și cu un pahar cu picior. Dă să pună berea în acel pahar.

- Stop, zic eu cam militărește. Pahar de bere aveți?

- Dar ăsta ce are?

- Ăsta e pahar de vin.

- Și cum trebuie să fie cel de bere?

O, Doamne... O colegă îmi spune să-l iert. Și sunt băiat ascultător.

- Bine, lăsați sticla aici.

Îi zic unui coleg că e absurd ca în secolul XXI să lucrezi într-un restaurant și tu să întrebi clientul cum trebuie să arate un pahar de bere. Colegii găsesc rapid explicația. Timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim. Are salariu fix și-l doare la bască. În atare situație nu-l interesează perfecționarea profesională.

Trecem la ale noastre. Ajungem inevitabil și la politică pentru că azi s-a mai consumat un episod din telenovela PSD. Dragnea își mângâie hamsterul savurând succesul de moment. Un șoricel se metamorfozase surprinzător de rapid devenind șobolan în toată regula și tindea să ronțăie urechile celor din cușcă, pardon din canalizare. A fost nevoie să intre în acțiune un guzgan rozaliu și imediat lucrurile au intrat în normalitate. Normalitatea PSD, la ce vă gândeați?

Timpul trece foarte repede și la 18.45 sunt nevoit să plec și să mă îndrept către Librăria Humanitas. Ultima dată am fost aici a fost pe 12 decembrie 2016 când Marian Voicu și-a lansat cartea Tezaurul României de la Moscova

Andrei Pleșu își (re-)lansează (după Bookfest) cartea Despre inimă și alte eseuri

TVR intră în acțiune. Mă apropii și eu mai mult de locul faptei. Încep să filmez. Aici, "rampa de lansare" a cărții este comandată de Ioan C. Mihăilescu. Între timp apare și Dan Grigore. Andrei Pleșu cheamă pe cineva și-i spune să-l aducă pe pianist în față. 

C. Mihăilescu (cum îi spune Andrei Pleșu) ia o pauză ca să-l lase pe magistru să se desfășoare. Este un dialog tonic savurat de toți cei 

prezenți. Mă rog, aproape toți, că unii mai moțăie.

 

La 19.30 ar fi trebuit să merg la o degustare de vinuri. Un prieten aflat lângă ușă îmi arată ceasul, dar îi fac semn că nu plec de aici până nu se termină acest eveniment. Nu este de ratat. Uitați-vă și voi aici ca să vă convingeți. Și durează în total mai mult de o oră.

Opresc din greșeală filmarea. Reiau rapid, dar după un timp primesc avertismente că în curând bateria se va termina. O dată, de două ori, de trei ori. Adjudecat. Am pierdut ultimele 5 minute, dar bucurați-vă de restul.

Între timp a început ploaia. 

Prietenul meu nu a mai stat până la final preferând să plece prin ploaie la degustarea de vinuri. Se formează o coadă lungă la autografe unde sunt întrebat de câteva persoane unde pot găsi filmarea făcută de mine. Le spun că au mai fost vreo 5 care au mai filmat și că ar trebui întrebați și ei. Da, dar se pare că la mine a fost filmarea cea mai lungă. Poate, habar n-am.

Andrei Pleșu mă "omagiază”. Mulțumesc maestre! Împreună cu lansatorul mi-ați făcut seara minunată. Când am terminat eu la Librăria Humanitas a încetat ploaia. Normal, nu-i așa?

Îmi regăsesc prietenii la degustarea de vinuri care mă întâmpină cu o tachinare.

- Ce faci, măi, te culturalizezi?

- Un pic, așa, de ochii soacrei.

Mă duc la bar să-mi iau paharul și trec la degustare. Constat că vinurile albe și rose-ul de la Licorna nu mai sunt disponibile. Rămâne Serafim Fetească neagră din 2014. Iau un pahar cu acest vin și mă apropii de masa unde sunt prietenii mei. Înainte de asta sunt îndemnat de Marius să fac o degustare de vinuri de la o moșie din Odobești al cărei proprietar e la masa noastră. Aflu că are (doar) 36 ha de vie în Vrancea. Îmi spune că este cel mai mare bazin viticol al țării și să văd și eu ce vin bun face.  Îi dau o carte de vizită proprietarului și aștept să facă și el la fel. Aștept cu nerăbdare mai ales că în trecut căutasem dar nu găsisem mai nimic. Văzând că nu primesc îi cer direct. Îmi spune că datele lui de contact sunt pe sticlă. Da, dar nu pot pleca cu sticla pentru că m-ar confunda lumea cu un personaj notoriu, și nici nu pot băga sticla în portmoneu. În fine...

Încerc (cam aiurea, dar așa am fost servit) vinul roșu de la Odobești. Nu-mi spune nimic. Mai un schimb de vorbe, de impresii. E adus după aceea vinul alb, chipurile din Sauvignon blanc. Zahăr la greu (demidulce), tipicitatea... las pe alții s-o descopere. E adus apoi un rose zice-se din Merlot cu zahăr rezidual cât să fie demidulce. Culoarea e frumoasă, dar... doar atât.

Marius mă vede în corzi, descumpănit, că nu știu cum să-i spun omului ăsta verde-n față.

- Nu-i așa că vinurile sunt foarte bune, mă întreabă el caragialesc făcând cu ochiul.

Mă uit la el și-l descopăr pe adevăratul Marius.

- Știți, specialiștii au stabilit că este cel mai bun loc din România unde se poate planta via, încearcă să mă convingă proprietarul. 

Nu mi-a zis-o și p-aia cu paralela 45, așa că tacâmul nu pot să spun că a fost complet.

Fac rost de niște apă, clătesc gura gândindu-mă la niște vorbe de duh la adresa lui Marius care râde înfundat.

Trec la Serafim Fetească neagră2014, că din restul nu a mai rămas. Deh, și la o lansare de carte și la o degustare de vinuri. Fetească neagră condimentată? Parcă aș avea în pahar un Syrah de la Aurelia Vișinescu. Aflu că, de fapt, este de la baricare. Florin Preda mă vede și comentăm împreună ultimele isprăvi de pe Facebook. Discuție cordială, spumoasă, veselă. E o plăcere să stai la taclale cu el. Dar trebuie să mai și plecăm.

Îi suntem recunoscători  gazdei care la plecare ne dă din casă spunându-ne ce ne așteaptă peste o săptămână. Vă spun și eu, dar... să nu spuneți că știți de la mine. Mulțumim Claudio Calculli.

Ne îndreptăm spre casă? Marius zice că-i e foame și să mergem să mâncăm ceva!!! Cine îl știe înțelege. Propune Dristor Kebap. Bine, măi, dacă ziceți voi... E 22.30 și noi mâncăm. Iau și eu o baghetă (cu carne de) pui. Nu-i rea.

Se apropie ora 23 și Bogdan mă întreabă ce prefer: metroul sau taxiul. Dacă aleg metroul trebuie să plecăm acum. Și plecăm.

Cred acasă toată lumea doarme. Ha! Mai e unu care se joacă pe telefonul mobil.

- Mă recreez și eu, zice fiul meu cu o candoare paralizantă. Azi am avut examen.

Îl las să-și facă pofta. Mă duc la ale mele. Deschid calculatorul și încep: Riesling italian, Weschriesling, Welsch, Alsacia, Lorena, Welschland, Welschtirol...

Se face ora 1.00. Cred că ajunge pe ziua de azi. Noapte bună! 

Rose pe buzele tuturor!

postat 31 mai 2017, 23:44 de Vie Vin   [ actualizat la 9 iun. 2017, 06:24 ]

Dacă m-am văzut cu treburile rezolvate la vie, am revenit în București să vedem ce noutăți apar pe piața vinurilor. Prima destinație a fost Laboratorul de Cocktail-uri unde pe 26 mai a avut loc evenimentul Rose pe buzele tuturor! organizat de A lu' Manole și Berbecutio care au scos la bătaie rose-urile alese de ei. Unele vinuri (cele de la Carastelec, Rătești, Cotnari și Crama Histria) mai fuseseră încercate de mine cu alte ocazii (Marvin, Diana 4, ReVino). Eram interesat, în special, de celelalte. Așa că nu am stat prea mult pe gânduri.

Inițial, lista era formată din:

01. Friza Rose- Crama Carastelec
02. Metaph Rose- Gramma
03. Pinot Noir Rose- Crama Carastelec
04. Mirachi Feteasca Neagra Rose- Crama Histria
05. Cuvee Visan Rose- Gramma
06. Cuvee Dolete Rose (Pinot Noir, Busuioaca de Bohotin si Shiraz)- Crama Tohani 
07. Misterium Rose- Jidvei
08. Issa Pinot Noir Rose- Crama La Salina
09. Menestrel Rose- Crama Rotenberg
10. Ammos Rose- Crama Histria
11. Har Rose- Dagon 

Între timp, au mai apărut:

12. Busuioacă de Bohotin - Casa de Vinuri Cotnari;
13. Rose - Rătești.

Vinurile (pe care le prezint cu caracteristicile care mă interesau pe mine) au fost servite în următoarea ordine:

01. Friza (Crama Carastelec), 2016, Pinot noir 100%, vin petiant, alcool - 11,5°, demisec (11 g/l), aciditate - 6,6 g/l, 25 lei;

02. Vinca (Crama Carastelec), 2016, Pinot noir 100%, alcool - 12°, sec (3,5 g/l), aciditate - 6,8 g/l, 27lei;

03. Rose (Crama Rătești) 2016, Pinot noir 85%, Merlot 15%, alcool - 12,8°, demisec (4,8 g/l), aciditate - 6 g/l, 26 lei;

04. Har (Crama Dagon) 2016, Cabernet Sauvignon 55%, Syrah 45%, alcool - 11,5°, sec (1 g/l), aciditate - 6,8 g/l, 38 lei;

05. Metaph (Gramma), 2016, Fetească neagră 55%, Merlot 40%, Busuioacă de Bohotin 5%, alcool - 10,5°, demisec (11 g/l), aciditate - 6,3 g/l, 28 lei;

06. Cuvée Visan (Gramma), 2016, Fetească neagră 55%, Merlot 40%, Busuioacă de Bohotin 5%, alcool  - 11°, sec (7 g/l), aciditate - 6,3 g/l, 38 lei;

07. ISSA (Crama La Salina), 2016, Pinot noir 100%, alcool - 12,5°, sec, aciditate, 30 lei;

08. Cuvée Dolette (Tohani România), 2016, Pinot Noir, Busuioaca de Bohotin si Shiraz, alcool - 13°, sec (2,8 g/l), 45 lei;

09. Mysterium (Crama Jidvei), 2016, Cabernet Sauvignon 50%, Pinot noir 40%, Syrah 10%, ca în 2015 (Producătorul spune doar că soiurile sunt menționate în ordine descrescătoare. Eu înclin să cred că e aceeași proporție ca în 2015), alcool - 12,5°, sec (3,5 g/l), aciditate - 6,73 g/l (N.B. Informații primite pe 8 iunie), 40 lei;

10. Rapsod (Cramele Rotenberg), 2016, Merlot 100%;

11. Mirachi (Crama Histria), 2016, Fetească neagră 100%, alcool - 13,56°, sec (2,01 g/l), aciditate - 5,8 g/l, 29 lei;

12. Ammos (Crama Histria), 2016, Cabernet Sauvignon 2/3, Fetească neagră 1/3 (valori aproximative), alcool - 13,6°, sec (4 g/l), aciditate - 5,7 g/l, 46,9 lei;

13. Busuioacă de Bohotin (Casa de Vinuri Cotnari), 2015, Busuioacă de Bohotin 100%, alcool - 13,5°, demisec (11,4 g/l), aciditate - 6,45 g/l, 36 lei.


Foarte pe scurt despre vinuri...

Primul a fost Friza cu care ne-am deschis apetitul. Este un vin petiant plăcut, ușor, proaspăt, care merge consumat în orice anotimp. Îl știam din martie de la Marvin când s-a făcut lansarea.

A urmat Vinca.  L-am degustat tot atunci. Pinot noir-ul din partea aia a țării iese foarte bine. Foarte bun și acesta. 

Rose-ul de Rătești îl știam de la Diana 4. Cupajul Pinot noir și Merlot e o combinație fericită din care a rezultat un vin foarte reușit. Totuși, aș fi preferat ca vinul să fie servit după vinurile seci. În fine, trecem mai departe.

Har... Un vin sec, cupaj de Cabernet Sauvignon cu Syrah. Provocator. Ce poate să iasă din această combinație de soiuri... Bestial! La acest moment a venit și Mihnea Vasilache, proprietarul Dagon, care a făcut o prezentare a firmei și a modului cum alege să realizeze vinurile. În opinia mea, cel mai bun vin de până acum.

După un vin sec, a urmat un alt vin demisec, Metaph de la Gramma. Un vin fructat, ușor, care cred că merge foarte bine pentru sezonul cald. 

Tot de la Gramma a urmat Cuvée Visan. Același cupaj, dar vinificat în sec. De remarcat că ambele au foarte puțin alcool (10,5-11 grade). Acesta mi-a plăcut mai mult decât cel anterior.

A urmat ISSA, rose-ul favorit al lui Berbecutio care a ținut să ne spună și cu această ocazie că ar fi trebuit să câștige titlul de cel mai bun vin rose la concursul de la Comana. Vin fără miros, dar cu gust foarte plăcut (combinație pe trend, zice același Berbecutio). Un vin foarte bun, nimic de zis, dar insistenta cu care s-a încercat să ni se inoculeze ideea că ar fi cel mai bun rose din România a iritat.

Slavă Domnului, după un vin sec urmează tot un vin sec:  Cuvée Dolette. Zăbovesc ceva mai mult la acest vin. În fișa tehnică se menționează că este obținut din mai multe soiuri de Busuioacă. Din informațiile mele, în plantația lor nu sunt mai multe soiuri de Busuioacă, ci două clone de Busuioacă de Bohotin, fiecare cu caracteristicile ei. Totuși, în anunțul cu privire la eveniment se menționează că ar fi un cupaj de Pinot Noir, Busuioaca de Bohotin si Shiraz. Discuția cu Daniel Costache lămurește lucrurile: sunt cele 3 soiuri. Vinul are complexitate, prospețime, sunt prezente notele de trandafir.

A urmat Mysterium. O altă combinație de 3 soiuri care mi-a plăcut foarte mult. Aș mai fi stat la analizat, dar...

...a venit poate prea repede Rapsod (nu Menestrel, cum era anunțat inițial) de la Cramele (eu știu că e doar una) Rotenberg. Un gust surprinzător. La început toți de la masă simțim ceva care duce către țaic (drojdia aia de bere care se folosește la obținerea pâinii de casă) pe care nu-l luăm nici drept calitate, nici defect, dar la final, eu am simțit o ușoară urmă de mucegai. La masa vecină două persoane au fost destul de vehemente: vin de tomberon!!! Cam dură caracterizarea, dar este cert că a lăsat o impresie foarte neplăcută.

A urmat vinul Mirachi (dragoste sau jale, în dialectul aromân, în funcție de context), favoritul prietenului meu, Bogdan Cristea, care-mi spunea la Revino, acolo unde l-am degustat prima dată, că-i aduce aminte de mirosul din vie al strugurilor de Căpșunică pe care-l simțea în copilărie. Mirachi este un vin sec din Fetească neagră având o culoare intensă trandafirie, gust intens de căpșuni și ceva zmeură, un pic cam greu pentru mine. Nu e favoritul meu dintre rose-uri, dar au fost persoane care l-au apreciat la momentul respectiv.

Ca și la ReVino, Ammos (nisip, în limba greacă) mi-a plăcut mai mult decât Mirachi. Are o complexitate și, în același timp, o finețe care-mi place.   

Ultimul vin degustat a fost Busuioacă de Bohotin din gama Cotnari Domenii. A fost realizat în ferma Cârjoaia care aparține de centrul viticol Cucuteni. Caracteristici școală pentru un vin din acest soi. Vinificare clasică în demisec. Sunt sigur că are destui fani.

Și cam asta a fost. Și acum concluzii de final. 

Un eveniment de apreciat. Momentul ales pentru o astfel de degustare este foarte bun. Vinurile rose merg, în general, vara și, pentru cei care nu au putut să deguste alte rose-uri la evenimentele majore anterioare, a fost o bună ocazie să vadă care ar putea fi preferințele pentru sezonul estival cu atât mai mult cu cât unele vinuri nu s-au găsit la târguri, festivaluri șamd. Din această selecție, preferințele mele sunt (în ordine): Har, Mysterium, ISSA, Rose Rătești, Cuvée Visan și Ammos. S-a simțit lipsa rose-urilor premiate recent (aspect remarcat și de alții) de la S.E.R.V.E. și Sâmburești, dar dacă astea au fost alegerile organizatorilor, ne rezumăm la acestea.

Ordinea de servire a fost haotică (zig-zag sec-demisec) mergându-se pe ideea de a fi grupate în funcție de producător. Alegere total neinspirată, în opinia mea.

Să mai remarc faptul că Berbecutio a fost pe post de mentor pentru A lu' Manole (adică, Geia Manole pe numele din buletin) care a avut un debut efervescent în genul acesta de acțiuni. Laboratorul de Cocktal-uri a fost o alegere inspirată. Acces relativ ușor, spațiu corespunzător, vinurile au fost răcite la temperatura adecvată. Cu sonorizarea au fost ceva probleme, dar unde nu sunt. Totuși, este bine ca pe viitor, atunci când se fac prezentări, să se asigure un volum al muzicii suficient de mic astfel încât cei prezenți să audă ce spun prezentatorii.

Câte ceva despre producători. Cred că aceștia ar trebui să acorde o atenție adecvată informațiilor despre vinurile lor. Din respect față de client, cred că fiecare vin scos la vânzare ar trebui să aibe o fișă tehnică prezentată pe site-ul propriu. Să aibe o idee despre ce vin este vorba. Iar informațiile ar trebui actualizate. Dacă nu găsesc informațiile necesare pe site-ul producătorului, atunci unde ar putea atunci să le găsească? 

Cei care au avut informații publice complete, despre vinurile lor au fost cei de la Crama Carastelec și Casa de Vinuri Cotnari. Felicitări! Unii aveau fișa tehnică a vinurilor din gamă, dar erau din ani anteriori (Tohani România). Mulți aveau pe site-ul lor vinurile din 2016, dar nu aveau fișa tehnică. Sunt câteva vinuri la care nu am găsit o fotografie actualizată către care să pun legătura!!!

Pentru acuratețea informațiilor despre vinuri am fost nevoit să sun la producători. În cazul cramelor Gramma și Histria am avut niște discuții foarte plăcute chiar cu proprietarii (Marian Olteanu, respectiv Paul Radovan-Fulea) lămurind toate aspectele care mă interesau. În cazul cramelor Rătești și Dagon am primit informațiile de la managerii de vânzări (Marius Dumitru, respectiv Sebastian-Florian Ion). În cazul ISSA l-am sunat pe domnul Ovidiu Maxim care mi-a recomandat să trimit un email. L-am trimis. Tot un email am trimis și la Jidvei primind răspuns 8 zile mai târziu. Despre Rapsod 2016 nu am găsit date pe site. Am încercat să vorbesc cu Roxana Ana, dar nu a fost de găsit. 

Dacă mi-a scăpat ceva sau informațiile nu sunt riguros exacte aștept să fiu contactat. Voi actualiza informațiile pe măsură ce primesc răspunsurile.

Vinuri Selecționate Costiniuc

postat 29 mai 2017, 11:09 de Vie Vin   [ actualizat la 1 iun. 2017, 11:30 ]

Zilele trecute am avut posibilitatea să degust două noi vinuri la cutie care vor intra pe piață sub brandul Costiniuc (NB Este vorba de Cătălin Costiniuc, administratorul de la AZOCStar). Am primit informația că cel roșu ar fi luat medalia de aur la la concursul de vinuri bib (adică, la cutie, mai pe românește) din 16 martie 2017. În tabelul cu premiile acordate nu se regăsește niciun vin sub acest brand. Care-i misterul? Mă ajută Alexandra Doroșan, managerul de vânzări băuturi al firmei AZOC Star.

Concursul a fost organizat de Cătălin Costiniuc. Acesta a ales două vinuri cu care s-a prezentat în concurs: un vin roșu, 2015, cupaj de Cabernet Sauvignon și Merlot, respectiv un vin roșu, demisec, 2013, cupaj de Merlot și Syrah. Deși au fost ambalate sub brandul Vinuri Selecționate Costiniuc, pe listele de concurs au apărut sub brandul celor de la Licorna Winehouse de la care selectase și achiziționase vinurile.

Cârcotașii pot spune că organizatorul și-a tras și el un premiu, dar jurizarea s-a făcut în orb, deci cred că speculația nu stă în picioare.

După acest concurs, vinurile sub acest brand și-au făcut apariția în piață, mai întâi pe 18 mai, ca sponsorizare pentru alte două evenimente, și ultima dată la ARCUB, în cadrul IWCB 2017. Aici au fost disponibile două vinuri: un vin alb, demisec, 2014, cupaj din Fetească regală și Fetească albă, și un vin roșu, demisec, 2013, cupaj din Merlot și Syrah. Deci, premiatul stă acasă!!!

 

Foto: AZOC Star

Primul vin degustat a fost cel alb. Ce zice AZOC Star?

Vin alb demisec. Acest vin este relizat prin cupajarea a două soiuri semiaromate, Fetească Albă și Fetească Regală, soiuri autentice românești. Parfumul complex și delicat, specific soiului Fetească Regală, este completat de corpul amplu de la Fetească Albă, având ca rezultat un vin echilibrat, armonios gustativ, potrivit și pentru asocieri gastronomice.Ambalajul bag-in-box utilizat este produs in Franta de catre Smurfit Kappa, garantand prospetimea vinului pentru un consum de pana la 6 saptamani de la deschidere.                     

        Alc. 12, 6 % ; An de productie:2014

Să spunem că, în realitate, doar Feteasca regală este soi semiaromat. Totuși, aroma acestuia este departe de nivelul atins de alte surate din peisajul autohton. Este un vin demisec, cu prospețime și poate fi consumat ca vin de vară, de cursă lungă.

Al doilea a fost vinul roșu. Ce zice AZOC Star?

Vin rosu demisec - Syrah-ul își pune amprenta asupra aromei de fructe roșii proaspete, afine, zmeură și căpșune, precum și asupra culorii, roșu-vișinie. Merlot-ul completează gustul catifelat, fructat și vioi condiementat. Postgustul este de intensitate medie, plăcut amar. Acest cupaj de vin roșu din gama Vinuri Selecționate Costiniuc a obținut medalia de aur la “Concursul Național Vin Bag-in-Box,  Martie , 2017. ” , 2017’’.

        Alc. 12, 6 % ; An de productie: 2013 

În realitate, așa cum am arătat mai sus, medalia de aur a fost luată de un alt vin roșu de-al lor, cupajul de Cabernet Sauvignon și Merlot, 2015.

Ambele vinuri demiseci. Hmmm, pentru cine sunt vinurile astea? În opinia mea, cred că sunt vizați cei care organizează evenimente de genul nunți, botezuri și altele de acest gen, dar și cei care merg la iarbă verde sau aleg alte forme de relaxare. Vinuri plăcute, ușoare, pentru publicul larg, nu pentru pretențioși.

Acum văd că este într-o promoție. Ar veni 10 lei/l, deci  7,5 lei echivalentul unei sticle de 750 ml.
Una peste alta, o soluție de luat în seamă. 

Desaga cu impresii despre GoodWine (ediția a 19-a?)

postat 4 apr. 2017, 13:11 de Vie Vin   [ actualizat la 9 iun. 2017, 11:49 ]

(pentru cine are ochi să citească și mai mult de doi neuroni ca să înțeleagă)

1. Să reamintim:

- în perioada 15-17 aprilie 2016, a fost ediția a 15-a;

- în perioada 25-27 noiembrie 2016 a fost ediția a 18-a;

- în perioada 31 martie-2 aprilie 2017 a fost ediția a 19-a

Cine mă lămurește? Când au avut loc edițiile 16 și 17?

2. Până la ediția a 15-a prețul biletelor era de 20 lei care includea un pahar și suportul aferent. La ediția din toamnă prețul a fost de 30 lei (fără pahar), iar acum a ajuns la 50 lei (tot fără pahar).

În ritmul acesta, la ediția din toamna 2017 prețul ar putea fi de 70 lei (creștere proporțională) sau 80 lei (creștere exponențială).

3. În comunicatul dat în 15 decembrie 2016 s-a anunțat că în 2017 va fi o ediție specială. Nu-mi dau seama în ce a constat aceasta. Că s-a desfășurat în corpurile C4 și C5 sau că standul Republicii Moldova a fost doar în fotografia atașată comunicatului, nu și în realitate?

4. Hai să o spun direct: prețul biletelor este nesimțit de mare pentru serviciile oferite. Și o să vi le spun așa, pe nerăsuflate:

- la acest preț ar fi trebuit ca tot Bucureștiul să fie împânzit cu bannere care să anunțe evenimentul, drumul de la poarta de acces în Romexpo și până la cele două corpuri în care s-a desfășurat evenimentul să aibe indicatoare la tot pasul, traseul să fie unu liber, curat, frumos amenajat. Când amintesc de indicatoare nu mă gândesc la bucureșteanul obișnuit să vină la GoodWine, ci la cei care poate fac un drum de departe, poate chiar turiști, români și străini, care n-au mai fost în viața lor în "raiul" numit Romexpo. Când spun traseu liber mă gândesc că cei de la Romexpo puteau să aleagă un alt loc pentru desfășurarea meciului demonstrativ de ciclobal, nu în drumul spre cele două corpuri. Când spun traseu curat, frumos, amenajat, mă gândesc că vizitatorul se deplasează pe o porțiune obișnuită de asfalt, nu trebuie să ocolească spațiul ocupat de ciclobaliști (sic!) trecând printr-o zonă cu nisip aruncat/lăsat aiurea de un constructor care lucrează în stil neoromânesc.

- la 100 lei pentru VIP, ori oferta de vinuri trebuia să fie una cu totul și cu totul deosebită, ori vizitatorul se deplasa de la poarta de acces în Romexpo până la cele două corpuri pe un covor roșu însoțit de o hostesă care să-i țină umbrela precum se întâmplă cu concurenții de la MotoGP. Eu aș fi preferat prima variantă, dar la standul VIP au fost doar câteva vinuri cu care ați încercat să justificați prețul nesimțit al acestui tip de bilet.

- obiceiul ăsta de a vă screme în termeni din limba engleză vă face penibili. Lăsați deoparte masterclass că termenul acesta are la bază alt înțeles. Lăsați deoparte lounge că nu corespunde cu realitatea. Lăsați VIP că nu mai înduioșați pe nimeni cu titulatura asta. Iar când văd și prezentări de genul Romania’s Wine Convention mă apucă greața. Atitudine de indivizi dintr-o colonie engleză. Dacă vreți să faceți prezentarea și pentru străini atunci faceți o pagină distinctă în limba engleză, în franceză și în ce mai vreți voi. Dar nu vă mai prostiți în halul ăsta. Mai degrabă, schimbați-vă mentalitatea asta balcanică, atitudinea față de vizitatori și atunci o să vedeți că vor fi mai mulți vizitatori, mai mulți expozanți și, pentru voi, mai mulți bani.


- terminați odată cu firmele astea de pază care își trimit oamenii echipați ca pentru război. E târg de vin, nu altceva. Dacă patronii unor astfel de firme sunt atât de încuiați la minte încât să nu conceapă decât un acest gen de echipament, îi trimiteți la plimbare. Organizați o licitație în care să stabiliți condițiile minimale de admitere: costum, oameni spălați (la propriu și la figurat), o mică testare cu privire la modul de a interacționa cu vizitatorii și de a soluționa câteva cazuri speciale șamd. Terminați cu firmele care-și trimit angajați rotofei, cu priviri acre, care-și uită menirea și statutul.

- dacă e târg de vin înseamnă că expozanți sunt doar producători de vin. Nu de mașini sau de mâncare. Nici măcar de whisky. Ca să nu mai spun de bere. Adică, nici aici nu scăpăm de berari? Mai lipseau producătorii de băuturi chimice și tacâmul era complet.

- foarte frumos că se organizează cu această ocazie și seminarii (vedeți că se poate?) legate de acest domeniu, dar modul cum s-a desfășurat în acest an a fost execrabil. La edițiile anterioare, genul acesta de evenimente se desfășura în corpul E2 (sălile Eminescu, Sadoveanu) . Acum s-a desfășurat chiar în corpul C5 într-un spațiu delimitat de niște panouri de plastic. Participanții de la aceste evenimente auzeau toată forfota din cadrul târgului, auzeau comentariile sau discuțiile telefonice ale celor care erau în vecinătatea acestui spațiu, iar când era un anunț la stația de amplificare era nevoie să se întrerupă prezentarea. Întrebați-l pe Achim Laurențiu Avram cum a fost.

5. Consecința a fost previzibilă. Număr redus de expozanți, număr redus de vizitatori, ofertă redusă de vinuri din partea acestora. Gata, a-nțărcat bălaia, nu mai pupă nimeni Apogeum sau ceva similar la evenimente organizate în halul ăsta. Nici măcar la VIP.

Un singur lucru a fost de apreciat: faptul că evenimentele asociate acestui târg au fost gratuite, accesul făcându-se pe bază de înscriere. Am eu un dinte contra celor care cer bani de la potențialii clienți ca să-și facă reclamă la propriile vinuri.

PS Confirm cele spuse aici de Mihai Vasile. Și încă a fost prea blând.

Vă aștept comentariile pe forum.

La GoodWine, monșer!

postat 22 nov. 2016, 12:03 de Vie Vin   [ actualizat la 1 iun. 2017, 11:34 ]

Amicul meu, Bogdan, mă sună acum o lună și-mi spune:

-  În noiembrie avem de lucru.

- Cum adică, avem de lucru?

- Păi, avem TASTEVIN - Confreria Vinului...

- Monșer, am fost la o etapă. Mai merg doar la gală.

- Avem Floare de Toamnă...

- Da, trebuie să-i iau un interviu domnului Sergio Faleschini. Merg.

- Avem GoodWine. Uite, au anunțat și pe Facebook. Între 25 și 27 noiembrie, la Pavilionul C1 de la Romexpo.

- Măi, Bogdane, am mai fost. Știu producătorii, știu vinurile lor. De ce-aș mai merge?

- Să degustăm vinuri noi care nu au mai fost prezentate până acum.

- E, câte-or fi? Le-numeri pe degete.

- Să mergem la masterclass-urile organizate acolo.

- Da? La alea unde organizatorii cer taxă de participare ca să-și promoveze vinurile. Ce, am moacă de fraier?

- Vin și producători care nu au mai fost prezenți altă dată.

- Hmmm, să zicem.

- Mă exasperezi. Ai zis că vrei să scrii cartea aia cu soiurile... Na, să ne întâlnim cu oameni care te-ar putea ajuta cu informații. Să ne întâlnim cu prietenii din branșă. Să degustăm vinurile care ne-au impresionat în alte ocazii. Trei motive așa, la prima strigare, dar sunt atâtea.

- Gata, gata, m-ai convins. 

- Atunci, la GoodWine, monșer! 

Degustare de vinuri la Balkan Bistro

postat 2 mai 2016, 07:56 de Vie Vin   [ actualizat la 1 iun. 2017, 11:34 ]

Nu sunt fan Facebook, dar la recomandarea unor persoane mai versate (care mi-au spus că dacă nu am cont pe Facebook nu exist) am luat în calcul posibilitatea de a-mi face un astfel de cont. Un prieten apropiat mi-a spus că unele evenimente din lumea vinului sunt prezentate numai pe Facebook și, deci, ... ar cam fi cazul.

În regulă. Am cont, deci exist! Și constat că sunt evenimente din lumea vinului despre care se vorbește numai pe Facebook. La unul din acestea am participat joi seară. E vorba de o degustare de vinuri la Balkan Bistro din incinta Grand Hotel Continental.

Am ajuns ceva mai târziu (ora 20:00) și, în cazul meu, e posibil ca acesta să fie motivul pentru care ordinea de sosire a vinurilor și preparatelor să se fi dat un pic peste cap.

Am primit la început Cuvee D'Excellence Riesling Italian, Tămâioasă românească de la Terasele Danubiene și, imediat, un tofu grill aromat cu sos de ghimbir și susan. Numai că, la acest preparat, merge vinul roșu!!!


În scurt timp își face apariția și o porție de crab cakes cu salată de grapefruit. Mă rog, așa este trecută în meniu.

Cârcotașul din mine (pus pe șotii)  i-ar fi spus pârjoale de crab, dar cum crabii nu prea se cultivă (sic!) în Moldova, aș fi mers pe denumirea de chiftele. Și nu cred că aș fi departe de adevăr. Dar cum la noi nu e mâncarea bună dacă nu ai denumiri în engleză, gazdele au ales această denumire. Numai că, arătându-i fotografia cuiva mai plimbat decât mine prin țări străine mi-a spus că acest preparat nu este crab cake!!! Chiar și cei de pe Wikipedia (deși nu trebuie luat de bun tot ce scrie pe acolo, în special pe cea în limba română) au altă viziune cu privire la acest preparat.

În fine, indiferent cum s-o numi acesta, a fost foarte bun, iar Rieslingul italian s-a potrivit de minune. Un vin galben-verziu, sec, cu o aciditate plăcută. Este cel mai bun vin de la noi din Riesling italian pe care l-am băut până acum.Nu prea era potrivit, dar după ce am terminat cu acestea, de teamă să nu se încălzească mai mult decât prevede legea (sic!), am degustat și Tămâioasa românească, să văd și eu cum se prezintă. Vinificat în demisec, cu arome pronunțate de flori de tei și soc și o aciditate plăcută. Foarte bun.

 

Gazdele au adus apoi vinul roșu, Merlot, Prince Mircea (pe care l-am lăsat la aerisit) și apoi spaghete de zucchini cu Camembert, crumbles de migdale și lămâie, adică, mai pe românește spaghete de dovlecei, cu camembert, migdale măcinate/fărâmițate și lămâie. Apelez din nou la persoana menționată mai sus care mă întreabă: de ce zucchini și nu dovlecei? Și vine tot ea cu răspunsul: fițe ca să meargă la consumatorul internațional. Și continuă...

După o reflexie aprofundată și cum sunt o persoană cu foarte multă imaginație, am ajuns la concluzia că acele două feliuțe de migdale așezate pe coaja camembertului ar putea fi considerat într-un roman SF ca un cramble de migdale. Dar aici nu mai este de iertat, e furt.

O, ho, hoooo!!! S-a ambalat rău de tot. Dar prin Franța se văd altfel lucrurile.

Acum, nu știu cum să vă zic, nu am văzut migdalele, nici întregi, nici fărâmițate, nici măcinate cum e cafeaua, dar preparatul a fost foarte bun. M-aș fi bucurat să fi avut atunci la îndemână Cuvee D'Excellence Sauvignon Blanc, dar acest vin a venit mai târziu după ce am terminat de mâncat acest preparat!!! 

Evident, nu puteam să-mi refuz curiozitatea de a-l degusta. Un vin sec, cu aciditate plăcută și aroma specifică de mere verzi. Păcat că nu am avut posibilitatea de a-l asocia cu un preparat culinar din motivul invocat mai sus.

Apropo, toate vinurile sunt de la Stârmina, nu de la Starmina. Observația este și pentru producător (care, dacă a putut să scrie Tămâioasă românească, putea să scrie și Stârmina), dar și pentru cel care a servit vinul și ar fi trebuit să cunoască acest lucru. Până una-alta, m-am jucat un pic cu mobilul și uitați ce a ieșit.

La un moment dat a apărut și pastele gnocchi cu ricotta și ciuperci chanterelle, dar după ce am gustat un pic i-am dus dorul acelui Riesling italian încercat mai înainte. Cum paharul de vin se golise la... să-i zicem crab cake, nu am îndrăznit să mai cer.

Salata de primăvară Panzanella cu ouă de prepeliță, ridichi și dresing vinaigrette nu am văzut-o la față pentru că... nu am fost servit cu așa ceva. Pun asta pe seama faptului că am ajuns mai târziu la bistro.

Am trecut, în sfârșit, la tofu grill aromat cu sos de ghimbir și susan acompaniat de vinul Prince Mircea. N-are sens să mai spun ceva despre acest vin pentru că s-a tot scris. În combinația prezentată m-a uns la suflet.

De celelalte vinuri roșii nu m-am bucurat pentru că nu mi s-au adus. Bine, nici nu am cerut. În consecință, mi-am păstrat un pic din acest vin și pentru preparatul următor: antricot de vită stir-fry cu juliene de legume aromate cu ghimbir.

Mda, am făcut fotografia după ce am început să consum din preparat. Luați situația ca atare.

Seara s-a încheiat cu mousse de ciocolată neagră cu zmeură și biscuiți de casă, aromați cu ghimbir și scorțișoară. Combinație delicioasă. Ei, acum ar fi mers Cuvee D'Excellence  Tămâioasă românească, dar... gazdele au ales să fie servită la început, nu la acest desert.

Opinii de final. În ciuda criticilor pe care le-am făcut, a fost o seară frumoasă. Eu am venit la o degustare de vinuri. Se poate spune că a fost o seară Stârmina pentru că toate vinurile au fost de acolo. Și, la acest capitol, toate au fost foarte bune. La acest lucru a contribuit nu doar asocierea foarte bună cu preparatele oferite, ci și faptul că au fost servite la temperatura potrivită pentru fiecare vin în parte. Spun asta pentru că, în urmă cu aproape o săptămână în urmă, am servit același Rieslig italian dar adus la o temperatură mai degrabă potrivită pentru vinurile roșii, nu pentru albe. Și a fost groaznic.

Am savurat toate preparatele care mi-au fost oferite. Și nu-i lucru minor. E adevărat că aș fi preferat să am acel Sauvignon blanc la spaghete sau Rieslingul italian la acele paste gnocchi, dar n-a fost să fie.

Am apreciat foarte mult ambianța. Nici aglomerație, nici oameni puțini. Lume destinsă, discuții pe un ton reținut, civilizat, cum nu am mai văzut de mult timp.

Am apreciat deschiderea din partea gazdelor. Atât organizatoarea acestui eveniment, cât și cei care au servit vinurile și preparatele au fost aproape la orice solicitare sau sugestie. Felicitări!

Eu aș veni cu următoarele recomandări:

1. Meniurile să fie în limba română, fără efuziuni agresive de termeni din limba engleză. Pentru străini se poate face un meniu în engleză și cred că s-a rezolvat această problemă.

2. Un pic mai multă atenție la momentul când sunt aduse vinurile. Poate s-a întâmplat numai la mine, habar nu am. Dar pentru un oaspete mai pretențios s-ar putea să conteze.

3. Atenție și la modul cum se face rezervarea. Eu m-am înscris pe Facebook, dar se pare că metoda nu a fost cea mai bună de vreme ce nu m-am regăsit pe listă când am ajuns acolo.

Mulțumesc gazdelor pentru această seară frumoasă.

Obiceiuri de Bobotează și de Sf. Ion la români

postat 17 ian. 2016, 12:50 de Vie Vin   [ actualizat la 21 ian. 2016, 22:33 ]


A iordăni[1] are 3 înțelesuri în dicționarul de specialitate[2]:

-       a umbla cu iordanul (botezul) și a stropi cu aghiazmă (apă sfințită).

-       a lovi cu bulgări de zăpadă la Sf. Ion.

-       a petrece mâncând și bând vin în ziua de Bobotează.

 

Iordănitorul este flăcăul care umblă cu iordanul (iordănește).

 

Iordănitul băieților

Conform tradiţiei, în seara ajunului Sfântului Ion, iordănitorii, organizați în cete, se strâng la o casă alegându-și șeful și petrecând aici câteva ore bune. În ceata iordănitorilor intră băieții mai mari de 15 ani. Pentru a fi primit în ceată fiecare băiat trebuie să fie sănătos tot anul.

Şeful cetei îl închipuie, cel mai adesea, pe preotul din sat, de la care iau o căldăruşă cu aghiasmă de la Bobotează.

Înspre miezul nopţii, iordănitorii iau casele la rând şi, cântând troparul Botezului, stropesc cu aghiazmă şi ridică de trei ori în sus pe toţi cei întâlniţi, urându-le sănătate, să trăiască mulţi ani şi să le fie de bine.

De multe ori, tinerii din drumul lor sunt ridicaţi pe braţe şi duşi cu forţa la râu sau la lac sub ameninţarea că-i aruncă în apă. Aceştia oferă un dar pentru a se răscumpăra.

Udarea cu apă se face deoarece se consideră că în această noapte, la cântatul cocoşilor, se sfinţesc toate apele. Motivaţia tradiţională a acestui obicei rezidă în credinţa generalizată potrivit căreia cei udaţi acum vor fi sănătoşi tot anul. Oamenii care nu primesc ceata iordănitorilor nu au scăpare fiind udaţi a doua zi la ieşirea din biserică.

Tatăl îşi duce în această zi toate odraslele la râu şi le toarnă trei găleţi de apă în cap. De același tratament se bucură din partea soțului și nevasta măritată de curând.

Uneori, capul familiei cerea preotului să-i dea un iordănitor cu care să se ia la trântă, existând credinţa că astfel Sfântul Ion îl ajuta pe gospodar să-şi sporească puterile.


 

Iordănitul femeilor

 

Ziua de 7 ianuarie, numită în trecut Ziua/Tontoroiul femeilor sau a babelor, iar mai nou Cumetria femeilor, este o petrecere zgomotoasă a femeilor căsătorite, în special tinere, care păstrează amintirea manifestărilor specifice cultului zeului Dionis (dansuri frenetice și extaz mistic) inclusiv în cetățile antice de la Marea Neagra (Calatis, Histria, Tomis). În calendarul cetății Calatis, pe ruinele căreia s-a ridicat Mangalia de astazi, o luna a anului era dedicata lui Dionis, zeu al vegetatiei, viței de vie și bețiilor rituale, dovadă că acesta făcea parte din panteonul local.

Cultul său, atât de răspândit în antichitate încât a tins să devina o religie universală cu care creștinismul a avut serios de luptat, supraviețuiește astăzi la români sub forma obiceiului Iordănitul femeilor.

Femeile merg din casă în casă cu o căldare plină cu apă, stropind oamenii cu busuioc, parodiind astfel umblatul preotului cu botezul, lucru strict interzis de biserică, dar practicat cu perseverenţă sute de ani.

În unele sate, ceata femeilor căsătorite primește în rândurile sale, printr-o ceremonie speciala, tinerele neveste căsătorite în anul încheiat. Acestea sunt udate cu apă din fântână sau dintr-un râu.

Toate femeile se adună în noaptea dinspre Sfântul Ion în cete de 10-30 de persoane la una dintre ele sau la crâșma satului şi fac chefuri şi jocuri fără bărbaţi. Aceste petreceri sunt cunoscute sub denumirea de cumetrie sau tontoroiul femeilor.

Ele sunt obligate să vină la petrecere cu mâncare (ouă, făină, carne), băutura urmând a fi cumpărată. De băutură se mai făcea rost şi de la cei întâlniţi pe drum care, pentru a scăpa de udat şi de aruncatul în sus, promiteau orice.

După ce mâncau și beau din belșug spunând că se iordănesc (sinonim pentru beție), cântau, jucau, chiuiau, ieșeau pe drum unde înșfăcau bărbații ieșiți întâmplător în calea lor, îi ridicau și îi duceau cu forța la râu sau la un lac sub amenințarea că-i aruncă în apă. Aceștia se răscumpără cu un dar, de obicei cu o vadră (10 litri) de vin. Ca să scape dau ce li se cere.

Se urcă pe o grapă trasă pe rând de alte femei, merg prin case și stropesc cu apă pe cei întâlniți, fac tot felul de năzdrăvănii. Acum, la Tontoroiul Femeilor, cunoscutele norme de bună-cuviință ale satului tradițional erau abolite, iar excesele de băutură și petreceri peste măsură tolerate. În această zi, femeile se consideră mai tari și cu mai multe drepturi decat bărbații. Lasă toate obligațiile de soție și mamă în seama soacrelor și chiar a bărbaților, chefuiesc și se distrează între ele fără sa dea cuiva socoteală. 

La aceste petreceri nu este permisă prezența bărbaților. Aceștia nu au voie să le facă nicio observație chiar dacă în această zi sunt lăsați flămânzi.

Elementele petrecerii mai sunt păstrate şi astăzi de femeile din comuna Pantelimon, de lângă Bucureşti. Din păcate, aceste petreceri degenerează astăzi în adevărate beţii şi orgii alimentare, aniversarea zilei onomastice nemaiavând aproape nimic sfânt.


Notă: în realizarea acestui articol am preluat informații din aceste surse:

http://www.crestinortodox.ro

http://www.traditionalromanesc.ro

https://www.facebook.com/notes/obiceiuri-si-traditii-populare




[1] Gh. Bulgăr, Gh. Constantinescu-Dobridor Dicționar de arhaisme și regionalisme, Editura Saeculum I.O. , București, 2000, p. 145

[2] Ion Ghinoiu Obiceiuri populare de peste an – Dicționar, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997, p. 88

Concursul si expozitia de struguri de masa, editia a II-a, 2015

postat 6 sept. 2015, 05:44 de Vie Vin   [ actualizat la 6 sept. 2015, 06:13 ]

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca si Societatea Romana a Horticultorilor organizeaza in ziua de 2 septembrie 2015, Concursul si expozitia de struguri de masa, editia a II-a. Sunt asteptati sa participle producatori de struguri de masa, cercetatori din cadrul ICDVV Valea Calugareasca si statiunile vitivinicole, reprezentanti MADR, ASAS, ONVPV, ONIV, DAJ etc.

1-9 of 9