Evenimente

Second edition of the Romanian Sparkling Competition - by Iulia Scavo

postat 6 dec. 2019, 02:12 de Tiberiu ONUȚU   [ actualizat la 6 dec. 2019, 03:31 ]

November 18, 2019 – Second edition of the Romanian Sparkling Competition took place, in Bucharest, at the famous GastroLab restaurant and winebar... this gave me the idea of writing some lines about bubbles. Bubbles fascinate us all as they send us to our very beginning, to our human condition,  born from a bubble, living like a bubble, ascending throughout our existence up to the very last moment of our ephemeral living when we become souvenir just like bubbles burst and release the memory of a flavour, a feeling, a moment. 

 

Romania’s bubbly tradition is supposed to date back to 1892, when Wilhem Rhein first produced the “Rhein Extra” by traditional method. Grapes originated apparently from Bucov, Chiorteni and Valea Calugareasca in the Dealu Mare area and the wine was made in Azuga, in the same cellar where Rhein sparklings are still produced nowadays under the authority of “The Iconic Estate” (ex- Halewood). Rhein&Cie became official purveyor of the Romanian Royal House in 1920 and the famous Rhein Extra Brut Imperial was served at the royal wedding of King Ferdinand I and Queen Maria, October 15, 1922 in Alba Iulia. A place filled with symbols and full of memories for me, as I used to work there a good decade ago. 

At that time Romania was not on many wine maps, not to mention that sparkling production was such a confidential element even on the local market. Bubbles were associated with special events in life only, with a certain standard of living or with… sabrage! Do not ask me how many bottles of Rhein I had sabered during my year of work- experience for Halewood! Each group coming to visit Rhein used to have a sabrage demonstration and even people coming to eat at the cellar’s “table d’hotes” used to ask for this show.

One day I received the visit of a couple of gentlemen who seemed quite “connoisseur”. At the end of the visit, sabering and meal, one of them went to the car and brought a bottle of sparkling from Jidvei, the famous “Romantine” sparkling Extra Brut and offered it to me. I was my second experience ever with Romanian sparkling! I then learnt that those gentlemen were part of the team from Jidvei and that they appreciated my professionalism with bubblings… 

During my 10 years exile in France that followed, I got even closer to Romanian sparklings. Many visits and tastings of Prince Stirbey led me to many occasions of tasting their sparklings, than the new Jidvei range that appeared here and there in some of my conferences, and again Halwood’s Rhein whenever I took a trip to the mountains in the Prahova area. Other surprises came next with Balla Geza’s “Clarus” featuring the native Mustoasa de Maderat, Carastelec focused on top traditional method sparklings and even more recently – Villa Vinea, Livia Gîrboiu and of course one of the newest born –Oliver Bauer’s  J.O.H.A.N.N.A – a royal grape, Feteasca regala for a “grande dame”, his grandmother. 

Who would have believed that Romania develops such a potential for bubbles? However, that is not surprising anymore. 

Despite the fact that Rhein&Cie is considered the most famous bubbling success story known in Romania and maybe somehow abroad, other stories exist! By 1820, jewish communities seem to have established such a tradition in Simleul Silvaniei, in the Zalau Valley (“Valley of the vines” from old Dacian), carving 3,5 km of galleries at more than 60 m deep underneath the rock. This tradition then entered Communist possession and the famous Silvania Sparkling became an export star at that moment with sales of about 4 million bottles by 1974… Nowadays “Silvania” is a good independent brand that we had the pleasure to taste during the competition:

Silvania Premium 80% Feteasca regala + 20% Feteasca alba Extra Brut 12%

Bright and clear, lemon green colour, with clean nose, intense, fruit- oriented, with peach, apple, mirabelle plums, all ripe and giving a sweet impression. Few autolysis felt, with biscuit tones and moderate oxidative profile getting some cooked apple and quince notes. Medium complex. Dry, with mellow, creamy texture, medium plus acidity, medium phenolics maybe coming from the yeasts (or from the Feteasca Regala?), moderate alcohol and body. Fine and dynamic bubbles boost the orchard fruits’ flavours on the palate, yeastiness and oxidative hints come along, getting some apple compote and almonds on the medium plus finish, that also feels a bit firm with slightly bitter phenolics and salivation feeling. Good to very good.

In 1841 Ion Ionescu de la Brad also produced traditional method sparklings for the souverain Mihail Sturdza. What would become later Romania (as the united country was just a dream by that time) was one of the first places in the world to ever produce sparklings together with France, Germany, Russia and Great Britain if we consider Christopher Merret as the very first father of traditional method sparkles.  

 

Another key area for sparklings is Panciu, with Domeniile Panciu nowadays reviving the tradition dating back to 1969, when Dr. Ion Pusca recommended to Veritas Panciu - à now extincted producer- the use of the Traditional Method.

The fact that we seem to have some tradition with bubbles intrigued me and I started searching a bit deeper.  Out of our 33 DOCs, 10 can produce sparkling wines under denomination, 6 of which can also elaborate “pétillant” and among them, 4 have the right for Asti method using aromatic varieties. 

Here are the 10 DOC producing sparklings:

Moldova: DOC Cotnari, DOC Iasi, DOC Cotesti, DOC Odobesti, DOC Panciu with DOC Cotnari, DOC Iasi and DOC Panciu also producing aromatic Asti method sparklings and DOC Cotnari, DOC Iasi, DOC Odobesti and DOC Cotesi go for “pétillant” too;

Muntenia : DOC Dealu Mare for the 3 categories

Transylvania : DOC Tarnave only for traditional method sparklings

Crisana et Maramures : DOC Crisana, DOC Minis, the latter also producing « pétillant »

Banat : DOC Recas only for Traditional method and Charmat 

This might tell a lot or very few. 

First of all, as a native Romanian I have a big advantage, which is that I read my mother tong, otherwise I couldn’t have given you that information. All the decrees on the ONVPV website are only in Romanian and even so, some texts are so complex as for others, they just give a mare idea about the products. Some give you precise information about the pH, total acidity in H2SO4 on the must, minimum and maximum gluco-acidic index of the juice plus the acidity in tartaric on the base wine and its minimum and maximum alcohol, not to mention all the parameters since the beginning of the second fermentation on… Some just write a generic paragraph such as: “Winemaking for Sparkling, pétillants, pearlings etc…” (TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE PENTRU VINURI SPUMANTE, PETIANTE, PERLANTE, ETC.)

Some decided to separate the decree for spraklings, aromatic sparklings and “pétillants” from the generic text (such as DOC Dealu Mare, DOC Panciu and DOC Tanave which are also among the oldest and most traditional to produce bubbles), some include it. In some cases it is talked about “quality sparkling” in others about “sparkling”… In my opinion, what would be interesting, is that all the above named DOCs make a separate decree and make it clear for all the categories either quality sparkling, “pétillant” or aromatic varieties’ quality sparkling. Moreover, since they are made on a specific area and from specific grapes respecting cultural, production and commercial rules, they all should be quality wines produced on the denomination area. Introducing a ”Crémant” legislation could also be interesting, as most use the traditional  method under DOC already stipulating manual harvest, press ratio restrictions and a minimum of 9 months on the lies, 3,5 atm. of pressure as well as limitations in terms of sulfites. It would be more a matter of selecting the most typical varieties of the DOC for a Crémant expression and keeping the wine for a minimum of 12 months all in all at the estate. 

After harmonizing the legislation and still adapting it to each DOC and specific area, the idea of a board for all Sparklings plus assimilated comes next. This board should be translated into the main current languages and beside law texts it should include photos, lists of producers, news and testimonies with a bunch of tasting notes coming from the most influential people in the business. In few words, something to make it attractive! I do not know many people from the business wanting to buy French wine go on the INAO website and read the “cahiers de charges” of the AOPs… 

Another idea would be to harmonize the ONVPV laws with the customs, so that when these sparklings get to the export they do not enter the same category with generic bubblings made with exogenous CO2. 

Among the major strengths of Romanian sparklings I would mention the use of indigenous grapes such as Crâmposie selectionata, Mustoasa de Maderat, Feteasca regala, Feteasca alba, Frâncusa, Novac as well as aromatic garpes such as the local Muscat varieties: Tamaioasa romaneasca and Busuioaca de Bohotin, to quote a small bunch of them. Some become real unique selling proposition. There is also a large variety of styles, including of course classic whites and rosés but also reds, aromatic and semi-aromatic styles, of all sweetness levels, which tend to disappear abroad. The price is very competitive as compared to quality sparklings abroad, among the most expensive one can find wines around 30€, even for the most iconic! It is a pity that Iordana is now almost extincted and as far as I know nobody uses it anymore for bubbles. I still remember Halewood’s Rhein Extra Brut Imperial made from this grape a good decade ago…things changed in 2009 when Rhein Extra became a Chardonnay and the Iordana was up-rooted from the old plot in Sebes Apold. The plot was then sold by 2014... History. 

One of the weak points of Romanian sparklings is that as the DOCs are very permissive the variety of styles can lead to accidents. Searching for innovation with grapes that are not suited for sparklings or techniques that are not adapted to the grapes, one can find very poor exemples. Although technique is not really an issue any more and quality can be reached everywhere, errors can occur. Some examples: the use of aromatic and semi-aromatic grapes for traditional method, the use of oak on a base wine that would not tolerate it, too much diacetyl coming either from fermentation or from the MLF as considered to be a sign of opulent, buttery wines, use of varietals despite a poor gluco-acidic index – for instance Viognier can be used for sparklings in Dealu Mare! 

I was also very surprised to find out some grapes that enter the Sparkling DOC decrees and seem very curious for such a production: Pink Traminer allowed into traditional methods in Dealu Mare and Recas, Sauvignon blanc for Traditional methods in many areas and Syrah, Cabernet Sauvignon and Merlot that even if used abroad too, are mostly focused on specific area such as Australian Shiraz or Crémant de Bordeaux for instant. Here they enter a lot of DOCs for rosé, mainly bringing herbal if not herbaceous notes, especially for Cabernet Sauvignon. 

There is more to be done in terms of packaging too. Too many bottles emphasis on original packaging forgetting about the essence inside, others are too kitschy and old –fashioned and some are unable to penetrate the export market because the brand is too local. This is also an issue for still wines, but producers should really consider that when it comes to the bubbles, as it is such a confidential product that worth become more notorious. 

Although vinification and the quality that results is not supposed to be a concern anymore, there are still to many mistakes affecting the aromas characteristics. First off all, neutral grapes should be preferred for traditional method sparklings, meaning the classical Chardonnay or Pinot noir, as well as the indigenous Mustoasa de Maderat, Cramposia selectionata or Francusa and even others to be discovered ( Zghihara for instance). Other grapes such as Feteasca Regala and Feteasca alba should be harvested before getting into a terpenic phase and so should Chardonnay, so that one can preserve the crystal clear character and purity. Harvesting certains grapes within the thiols window can be interesting for Chardonnay, but not suitable for the semi-aromatic, thiolic Sauvignon Blanc. Terpenic Rhine Riesling should go more to Charmat sparklings, as well as the Italico, even though it gets 40 times less monoterpenes. This weakness can also come from a fashion effect that pushes some producers to create sparklings from trendy grapes to put them on the label, although knowing they won’t get the good harvest window in their region. Anyway more care should be taken about that no matter which cause, and performant analysis with gas chromatographs can help a lot nowadays to determine the best aroma precursors. 

Some traditional methods stay too few on lees and have almost no autolytic character. It happened to taste some very poor versions that lacked any form of influence from the lees maturing. This becomes a weakness because at the same price or lower one can buy a Charmat without autolysis either (which is normal) but with fresher aromas and a more dynamic quality of the palate structure. This diminishes the credibility of the Traditional Method and creates confusion among consumers. 

At the other end of the spectrum, some try to push the lees maturing to a limit whatever the base wine is and the result leads to oxidation. There is still more to learn about mastering the oxygen with sparklings, and I do not know Romanian producers that do the “tirage” under cork and the jetting technique is not of common use either. These two techniques combined with mastering oxygen at all the stages can lead to a maximum potential for aging on lees and getting a balanced red-ox potential. However one should not push reduction to climax and so obtaining sparklings with loads of mercaptans. 

All these are technical weaknesses that I could notice when tasting the sparklings during the competition. Another issue is the use of white or green glass that are dangerous in terms of light strike risk, especially for the white transparent one. Some of the sparklings in competition had this problem which I confirmed when learning the results. This becomes a real weakness knowing that the Romanian consumer supplies him/herself mostly from retail (42,67% of preferences in 2019 according to Crame Romania) and that sparklings still represent a tiny segment (2,21% in 2019 according to Crame Romania). So sparklings risk to stay longer on the shelves and a brown bottle can be an advantage.

The lack of education about sparklings generates a weakness for the category, especially that labelling is not very legible for bubbles generally speaking. The use of the DOC is not very common, the triage or disgorgement date often appear without anY explanation, so people might think it is a limit date for consumption… and many more such as dosage, official terms of Brut, Extra dry and so on. Not to mention the use of Frizzante instead of “Petiant” – official term for “pétillant”, confusions of “spumant” and “spumos” (indigenous CO2 Vs exogenous CO2) or terms such as Premium, Premium Lux and Reserve some appearing in the DOC decree without any explanation! 

So generally speaking there is still a lack of expertise at all levels that generates a good deal of weaknesses. 

Moreover, 2019 was historically black as affected by hail, especially in Dealu Mare. Early ripening varieties that were more advanced in June suffered mainly with loses up to 70% and more and we all know that early harvesting grapes mainly go for sparklings. 

In terms of opportunities, one should consider that there is an international trend for sparklings nowadays. Consumers seriously seek after good value for money and price/ quality/ pleasure ratio with bubbles as Champagne and other prestigious sparklings become victim of their own success (higher prices, lower quantities due to weather conditions these last vintages, climate changings, limited quantities depending of limited denomination areas, some vintages are long to get into the market as they spend more and more time on lees etc…).  The Nordic area is a real opportunity for export as Scandinavian public is already very mature. Germany has always been a good client for Romanian wines, and the opportunity can come by thinking that Germans are bubble lovers – 420 millions of bottles among 2 billions drunk in the world are uncorked in Germany. China is not a big fan of sparkles which do not offer the good colour traditionally as reds do. Romania produces some red sparklings that can easily penetrate the Chinese market. One should also consider Chinese start thinking that despite the colour, bubblings are a symbol of success! 

The existence of the Romanian Sparkling competition, now at its second edition already, the participation to other sparkling competitions such as « Effervescents du monde » and more, are many opportunities to make people talk about Romanian bubbles. Especially that the Romanian consumer becomes more educated. 

There is a new category – unfiltered sparklings and other kind of Pet’Nat that starts appearing in Romania too. We had 4 of them in competition with very successful scores:

103 MT Avincis Cramposie selectionata 70% + PN 30% Extra Brut 12% -winner of the category

Lightly hazy, of a lemon-green colour. The nose is clean, intense, with apple and citrus aromas, followed by a slightly smoky, toasty character reminding toasted almonds as well as some yeasty notes coming along. Slightly reductive, of a medium complexity level. Palate is dry, with off-dry feeling, due to the medium, supple acidity and has medium alcohol. The texture is creamy, with fine, tiny bubbles. The autolytic character is more pronounced on the palate with biscuit and bread completing the other flavours from the nose, such as fresh apple and citrus. This brings supplementary layers of complexity, of a medium plus level, the wine is intense and has an elevated length. A good to very good wine. 

104 Charmat Rasova Craft Rosé Pinot Noir 100% Brut Natur 2018 12,5% - best unfiltered rosé

Pale pink, slightly hazy. Nose is clean, intense, even pronounced due to the floral character expressing rose, peony, complimented by red fruit –strawberry, raspberry, cherry, without autolysis. One can also feel some pungent, herbal glints, as the wine breathes. Simple to medium complex, but pleasant. Palate is dry/ off-dry, with medium, supple acidity, small and tonic bubbles, medium alcohol and large mouthfeel. The flavours are intense, reminding the nose, without autolysis and showing some pear drops and confectioned fruit. There is somehow a slightly off-dry perception persisting due to the diminished acidity, phenolics are light, the herbal notes bring some light bitterness to the finish, which is medium. Enjoyable, good.

This new category is an opportunity to attract Millennials that are used with unfiltered beer or cider and also look for more natural, low-intervention products. Craft packaging is an advantage and sometimes having a crown cap instead of a cork, which can happen with this category, is also a good plus for youngsters. These products look more accessible for people in terms of image, however more sophisticated than unfiltered beer, as wine is considered a noble beverage. 

The trend is also for lighter wines. Sparklings are mainly medium to light bodied. Not to mention the aromatic styles made by Asti method and assimilated that title between 6 and 10% abv. People take care for personal and health reasons more and more but also, in countries that tolerate it, they can drink a glass  or two (meaning “units”) of a lighter wine and drive. 

Romanians travel more and more abroad, so they come into contact with famous sparklings from producing countries. When they come back they want either something new or something as an alternative that can still remind them what they drank abroad. Romania has the chance of producing both unique selling propositions as mentioned above and sparklings made with international grapes they can meet abroad. In both cases this is an opportunity to touch either the public that travels a lot or the diaspora that is more and more important ( about 4 million Romanians) and why not foreigners that in the same way look either for new  original things or for alternatives to famous and fashionable products they use to know. Especially if they can find those cheaper! 

The local currency is losing points in favour of the Euro, due to political contexts. This kind of situation might help increasing exports, also focusing on categories that are less known, such as the sparklings. 

One month ago I went to Moldova and we all know they also have a tradition for bubbles which nowadays represent 14% of their production. With Romania passing on top of their exports by value, this could be a threat. They are so much competitive on the sparkling market than we are, especially as they have big production units for this type of product, able to get a certain consistency through time. This also allows to a have a very large range of prices to attack all the export markets including ours, and it is well knows that they are unbeatable on outer markets among eastern European countries. However they focus more on Champagne grapes as local, or better said, Romanian grapes still represent small plantings nowadays in Moldova. Even all in all, they do not have as much local/Romanian grapes as we have Feteasca regala plantings, not to mention the others! Russia also focuses on bubbles, but they are not enough present on the western European market, and even less in Romania. 

With loads of cheap Prosecco coming into the Romanian market, consumer is in big dilemma, either buy the name, whether of quality or not, or focus on something more exciting where he/she could definitely get good quality for money and enjoy something unique such as a local grape sparkling. This is also why many Charmat methods try to follow the trend and propose Prosecco-like styles. Whe has so many into the sparkling competition. Take best score for white tank fermented:

215 Charmat Gîrboiu Quartz Feteasca alba 2017 Brut 12% best Charmat white

Pale lemon-green colour, clear. Big and creamy bubbles. The nose is clean, medium intense, offering orchard fruit aromas such as pear, peach, reminding a Prosecco. Off-dry, with diminished acidity, medium alcohol, simple and fruity aromas, also showing slightly bitter zesty notes, although not phenolic. Good, like a Prosecco. 

Even the winner of the category, all coulours mixed remind aspects that consumers might search with Prosecco:

306 Charmat Recas Domeniile Recas Cadarca 90% CS 5% CF 5% Brut 11,5% -winner of the Charmat category

Pale pink, clear. The nose is clean and intense, showing strawberry, raspberry aromas, something slightly leesy too. Off-dry perception, silky, with supple acidity and light phenolics. The flavours remind all sorts and pear drops, confectioned raspberry and strawberry, a hint of lees character, slightly herbal/ herbaceous on the aftertaste as an impact of the maturity. Acceptable to good profile, slightly diminished by some pyrazine hues and globally, quite amylic. 

A major threat comes from the beer market, and we know Romanians are beer drinkers. With lots of craft, nun-pasteurized, unfiltered, confidential brends, flavoured and fruity radlers and so one, there is a risk that the Romanian consumer stick to his/her comfort zone and continue drinking more and more beer. The risk he/she takes is smaller when discovering such a product as prices are always lower even for small scale productions and especially the bottles are smaller, there is no risk of spoilage as for a 75 cl bubbling. Very few offer half-bottles of Sparkling in Romania (Carsassia from Carastelec, Bucium Iasi as far as I know), and this is also where Moldova becomes more and more diverse too with contents that vary on the whole scale almost.

The big winner of the edition also shows that more and more estates start producing sparklings. This was the big surprise with Budureasca from Dealu Mare winning this year the Traditional method section, and personally, it was the first time for me to taste it. Like many judges, I had never heard of it before. Things are moving on seriously on the bubbling segment in Romania. 

217 MT Budureasca Prima Stilla 2015 Brut 12,5% -winner of the Traditional method category

Of a clear lemon-yellow colour with fine bubbles and persistent foam. The nose has intense autolytic character of brad, brioche, and some pleasant buttery hints (diacetyl). Fruit comes along with apple and peach aromas, also combined with some dried herbal notes of straw. Dry with elevated to high acidity, dense mouthfeel, and phenolics coming from the autolysis. Creamy, complex, intense, the finish is medium plus to high, a very good wine. 

Less surprise in terms of Rosé, with Carassia winning the section:

311 MT Carastelec Carassia Pinot Noir Rosé Brut 12,5% - best Traditional Method Rosé

Medium pink colour, clear, the nose is clean, of medium plus intensity. The main character is red fruit combined with light autolysis. There is also some bready and buttery character. Dry, with an off-dry feeling, the acidity is medium, with moderate, pleasant phenolics. There is a very good varietal definition of Pinot Noir on the palate, mainly considering flowery notes, red fruit and something savoury and wild. Complex, long. Very good. 

Its better known sibling – the Blanc de Blancs is not very far and also gets a good score:

209 MT Carastelec Carassia Blanc de Blancs Chardonnay 100% 

Of a pale, glittering lemon yellow, starring some greenish hues, with fine bubbles, the nose is clean, fresh, of a medium intensity. Good reductive style, but without reduction. The fresh fruit reminds the green apple, the citrus, with light and fine autolysis, notes of fresh, bitter almond coming along. Dry, with high acidity, tiny phenolics from the lees remind again the almond. Medium intense, with some layers of complexity, but emphasis is on purity, on the crystal clear character. Medium plus to long finish, a very good wine on the whole. 

Some of my other top scoring wines are not surprises either – especially the guest candidates from Prince Stirbey. We all hope they will participate next year together with Oliver Bauer’s J.O.H.A.N.N.A, sparklings from Petro Vaselo or Domeniile Panciu! 

No surprise that Villa Vinea “Cuvée Célest” also got a good score, however difficult making sparklings with important Feteasca regala basis might be. This 2015 has a latent sense of poise that will reveal in a couple of months: 

 

216 MT Villa Vinea Cuvée Celest FR 40% + RR 40% PN 20% 2015 Brut 12,5%

 

Of a medium lemon yellow colour, with tiny pearling, the nose is clean, slightly reduced with some wild horsy hints and dried straw. As the wine breathes, it shows ripe orchard fruit such as peach, apple and pear. The autolysis is rich with fresh yeasty notes interlacing with toasted almonds. Dry, of a high acidity, medium alcohol, tonic bubbles, it also gets some firm phenolics, coming either from the lees or from the Feteasca regala or both. Of a moderate intensity on the palate, the wine is complex, with a multi-layered flavor profile. A bit tight, it gets some apple, citrus and almonds, however. The zesty aftertaste is long. A good wine. 

 

As the Romanian market gets more mature, the taste for sweet is little by little forgotten, but off-dry and medium dry character is more and more trendy. The consumer accepts dry still wine but the Extra Brut categories are not the Romanian’s favorites. Customers have a kind of Prosecco-shaped taste, as explained above and even Brut Traditional Methods try to stick to that, as seen during competition with the Colocviu range from Cotnari, the new style of Rhein Extra from the Iconic estate or the Jidvei range. Light autolytic profile or almost no autolysis obtained by a short maturing on lees combined with ripe almost tropical fruit and a kind of “off-dry-ish” character on the palate and supple acidity, creamy bubbles and easy going style. 

 

As I mentioned above we have many DOCs allowed to create aromatic quality sparklings using Asti method: DOC Cotnari (Tamaioasa romaneasca and Busuioaca de Bohotin), DOC Iasi (Pink Traminer, Muscat Ottonel and Busuioaca de Bohotin), DOC Dealu Mare (Muscat Ottonel, Moscato Bianco/Tamaioasa romaneasca and Busuioaca de Bohotin).  Few producers use this legal right and most of the existing versions are entry level wines that target a less mature consumer using this type of wines for special events only. There is also a threat from sweetened carbonated generic “spumos” made of aromatic varieties or blends that contain them and also a wide segment containing “Dry”, “Medium –Dry” and “Sweet” sparkles (so from 17 to 50 g/l and more that are actually edulcorated Charmat methods based on aromatic grapes in their blend). The DOC “medium-Dry” and “Sweet” Asti methods forbid any form of dosage. This creates confusion among consumers and even professionals as encounterd during our contest. So, finally only 2 sparkles where real aromatic quality sparklings made by Asti method:

 

406 Bucium Muscat Alb Dulce - 7,5% vol. - winner of the category

 

Of a pale silvery colour with greenish hues, crystal clear with medium pearling. The nose is pleasant and pronounced, aromatic and primary, Muscat-like with flowery notes of rose petal, fruity ripe apricot and tropical hints. Simple, juvenile and enjoyable. The palate is sweet, with creamy bubbles and low, supple acidity. Alcohol is low and that makes the wine light and digest. Flavours are intense and "gourmand", perfectly reflecting the olfactory panel. Balance is centered on the sweetness and mellow character. The finish is long and has floral glints. A good wine. 

 

410 Zarea Muscat Rosé dulce 8% - best rosé in the category

 

Pale pink with silvery hues, clear. The olfactory panel is clean and aromatic, like a Moscato d’Asti. Peach, tropical fruit such as lychee, rose petal interlace on the nose. The palate is sweet, with supple acidity, light alcohol, tiny bubbles and creamy texture. Intense and flavoursome, the palate is coherent with the nose. Of a medium aftertaste, a good wine.

 

The Competition’s tasting finished with these two wines. This brings me to the end of my story being sure that it will continue thanks to producers, professionals, consumers and last but not least with The Romanian Sparklings Competition that will reach 3rd edition next year.

 

To sum up, this 2nd Romanian Sparkling Competition was a real success thanks to the organizer Tiberiu Onutu, the prestigious jury: Dana Pop, Iulia Scavo, Olimpia Pleșa-Brandhuber, Irina Mărășoiu, Ruxandra Păduraru, Horia Hasnaș, Valentin Ceafalău, Zoltan Szabo, Cătălin Păduraru și Cezar Ioan, sponsors:  www.doctoruldeutilaje.ro (Euro Zone Com SRL) și GastroLab – Wine & Food Experience Piața Victoriei și www.florideosebite.ro a top venue that offered us perfect condition to assess the wines. Not to mention that we had the chance to get serious media such as Andreea Stroe from “Agricool”, Carol Pop from “Piața” magazine, Mihaela Prevenda from “Revista Fermierului” ans Cristian Hostiuc from “Ziarul financiar”, in order to spread the good news.  This successful event also offered me the opportunity to better understand the portrait of the Romanian Sparkling reality and market that I hope to have spotted here as well as I could. 

 

Iulia Scavo DipWSET, 3rd Best Sommelier of Europe ASI 2013& 2017, Best Sommelier of Romania 2018

 

Concursul de Spumante Românești - ediția a 2-a, 18 noiembrie 2019

postat 30 nov. 2019, 23:48 de Tiberiu ONUȚU   [ actualizat la 1 dec. 2019, 12:55 ]

Prima ediție a Concursului de Spumante Românești a surprins anul trecut comunitatea vinului. Cum? Concurs de spumante? Dar ce, avem noi, românii, așa de multe încât să mai și organizăm un concurs? Ei, după cum ați observat, am avut. Și concursul a fost cât se poate de serios.

A doua ediție a apărut oarecum firesc. Evident, cu așteptări mai mari. Ca organizator am încercat să rezolv în primul rând problemele pe care le-am identificat la ediția anterioară. Și, dacă se poate, să am ceva în plus.

Am simțit nevoia unui spațiu mai mare de desfășurare unde să fie, printre altele, câte o masă pentru fiecare jurat. Mi-au fost făcute mai multe recomandări și, într-un final, mi-am îndreptat atenția către

GastroLab – Wine & Food Experience Piata Victoriei. Cu ajutorul lui Zoltan Szabo (căruia îi mulțumesc din toată inima) am reușit să stabilesc termenii colaborării.

După consumarea primei ediții au fost oameni din piață care mi-au atras atenția foarte serios că degustarea unui vin spumant diferă destul de mult de cea a unui vin liniștit și că va trebui să găsesc jurați care să fie mai... specializați către acest segment de nișă. Chiar dacă anul acesta nu am mai putut beneficia de contribuția doamnei prof. univ. dr. Oana-Arina Antoce (organizatoare a conferinței Oenobio desfășurată în aceeași zi cu concursul) consider că am reușit să coagulez o echipă de jurați de mare valoare. Mi-am dorit foarte mult să o cooptez în echipa de jurați pe Iulia Scavo (care a primit Diploma DipWSET, cu distincție, cu 3 zile înainte) și, după cum observați, am reușit. O mână de ajutor am primit  indirect de la prietenul meu, Radu Rizescu, antrenorul/coordonatorul/managerul echipei României care a participat în acest an la Campionatul Mondial de Degustare de la Chambord pentru că o parte din jurați fac parte din această echipă închegată de el.

Am acordat credit și tinerei generații reprezentată la această ediție de Ruxandra Păduraru. După absolvirea cursului ADAR de anul trecut am încurajat-o să se pregătească în acest domeniu al spumantelor. Și mă bucur că a onorat invitația de a face parte din această echipă.

Anul trecut au fost jurizate 37 de probe de la 13 producători. La această ultimă ediție au fost înscrise 44 de probe de la 17 producători. Pe lângă acestea am mai introdus la jurizare 5 probe de la 3 producători pentru a vedea unde se poziționează ele. Am renunțat la clasificarea probelor în funcție de nivelul de zahăr. Din experiența de anul trecut am observat că a face un spumant brut natur nu este o garanție că acela ar putea fi un spumant câștigător. Diferențele de notare pe sexe au fost atât de mici încât e foarte probabil ca la edițiile viitoare să nu mai fac un clasament oficial cu astfel de preferințe.

A crescut numărul probelor de spumante nefiltrate, așa că avem o categorie distinctă la jurizare. Anul acesta am avut doar două spumante obținute prin metoda Asti, dar sunt convins că anul viitor producătorii care produc astfel de spumante nu vor (mai) fi așa de reținuți când vor trimite probe la concurs.

Anul trecut am folosit o fișă de degustare OIV, o fișă considerată acum cam desuetă, anul viitor fiind foarte probabilă înlocuirea ei de către organizație cu una mult mai detaliată care să reflecte mult mai bine caracteristicile unui spumant. În consecință, am folosit o fișă de degustare proprie care a avut ca punct de plecare fișa OIV, dar am ținut cont de caracteristici care se regăsesc și în fișa de la Concours Mondial des Vins Féminalise (mulțumesc Iulia Scavo). Am beneficiat de o consultanță de specialitate din partea doamnei Lucia-Cintia Colibaba profesoară la USAMV Iași, căreia îi mulțumesc public pentru toate sugestiile date în finalizarea acestei fișe.

Fără să-mi doresc acest lucru, cu o astfel de fișă le-am făcut viața grea juraților care au ieșit storși din acest concurs. Au făcut eforturi mari să redea cât mai fidel caracteristicile spumantelor jurizate. Au reușit acest lucru, așa că eu mă înclin cu mult respect în fața lor.

Ei sunt: Dana Pop, Iulia Scavo, Olimpia Pleșa-Brandhuber, Irina Mărășoiu, Ruxandra Păduraru, Horia Hasnaș, Valentin Ceafalău, Zoltan Szabo, Cătălin Păduraru și Cezar Ioan. Tuturor le aduc pe această cale mulțumiri sincere pentru efortul pe care l-au depus la acest eveniment.

Și să trecem acum la rezultate.

Cum vă spuneam, au fost două spumante obținute prin metoda Asti: Bucium Festiv alb și Zarea Muscat rosé. Pentru cei care nu cunosc, așa, foarte pe scurt, astfel de spumante se obțin din soiuri aromate (în special, din soiul Muscato bianco) prin oprirea primei fermentații când se ajunge la 5-6 grade alcool și peste 100 g/l zahăr rezidual, iar a doua fermentație are loc în bazine de inox și are la bază restul de zahăr care fermentează până se ajunge la 5-6 atmosfere și 6-9 grade alcool. Într-un final, un spumant obținut prin metoda Asti are peste 50 g/l zahăr.

Și la feminin și la masculin spumantul alb Festiv a ieșit în față, așa că să-i felicităm pe cei de la Bucium pentru acest rezultat. Să mai precizez că acest spumant este obținut din Muscat Ottonel.

Anul acesta am avut înscrise oficial 3 spumante nefiltrate la care am adăugat în vederea jurizării spumantul din Grasă de Cotnari care nu este încă finalizat și, evident, neetichetat. Aprecierile despre acest spumant și nota obținută vor fi comunicate direct producătorului.

Locurile 2 și 3 de pe podium au fost ocupate de spumantele Craft alb, respectiv Craft rosé de la Rasova. Iar câștigătorul este... (să bată tobele!!!), este...  spumantul de la Avincis, extrabrut, obținut din 75% Crâmpoșie selecționată și 25% Pinot noir. Felicitări! Pentru mine nu este chiar o surpriză, eu apreciind acest spumant și la evenimentele la care a fost adus înaintea acestui concurs (WSFF și Ro-Wine).

La grupa spumantelor obținute prin metoda Charmat au fost 13 probe în concurs printre care am mai inserat două de la un producător care nu a mai putut participa cu probe la această ediție.

Preferințele doamnelor se îndreaptă către Cuartz alb (locul 3), Domeniile Recaș rosé (locul 2) și Cuartz rosé (locul 1), în timp ce bărbații preferă din această categorie ZAZ alb demisec, Jidvei Mărgăritar alb demisec și Domeniile Recaș rosé.

În aceste condiții, locurile 2 și 3  sunt ocupate de cele două spumante de la Crama Gîrboiu, Cuartz 2017 alb (100% Fetească albă) și respectiv Cuartz 2017 rosé (100% Pinot noir). Iar locul 1 și câștigătorul din acest an la categoria respectivă este... (hai, să cânte muzica!!!), este... spumantul rosé Domeniile Recaș.

Și ajungem la spumantele din categoria grea, cele obținute prin metoda clasică, tradițională. Au fost 16 probe înscrise oficial la care am mai adăugat două de la un producător pe care am vrut să-l văd unde se poziționează cu produsele sale.

Doamnele au apreciat spumantele Clarus alb de la Balla Geza (locul 3),  Cuvèe Celést de la Villa Vinèa (locul 2) și Prima Stilla alb de la Budureasca (locul 1). Domnii au văzut în top Silvania Premium (locul 3), la egalitate de puncte Cuvèe Celést și Colocviu Vibe (locul 2), iar pe primul loc Prima Stilla alb de la Budureasca (locul 1).

Adunând toate notele, la această categorie, locul 3 a fost ocupat de Carassia rosé (100% Pinot noir) de la Crama Carastelec care a obținut un punctaj un pic mai mare decât (poate) mai titrata Carassia Blanc de Blancs de la același producător. Dar n-ar trebui să mire dacă locurile s-ar fi inversat. Diferențele sunt infime. Rețineți esențialul, două spumante cu care nu vă faceți de rușine indiferent de evenimentul la care participați. Locul 2 a fost ocupat de Cuvèe Celést de la Villa Vinèa, un spumant pe care eu îl consider mai bun decât cel de anul trecut. Iar atunci, domnii l-au considerat a fi cel mai bun. Anul acesta a fost apreciat în egală măsură și de doamne, și de domni. Iar locul 1, cu coroniță, a fost ocupat de... (hai, să cânte fanfara!), de... Prima Stilla alb de la Budureasca!!! Și în acest caz aprecierile au venit din ambele tabere. Felicitări!

Concluzii de tras? Multe. La sfârșitul evenimentului am pus două întrebări fiecărui jurat: 1. Cu ce impresii pleacă de la acest eveniment? 2. Care sunt perspectivele spumantului românesc în viziunea lor? Zilele următoare le voi face publice.

Mulțumesc celor care au contribuit la reușita acestui eveniment: Asociația Vinarium, www.ddbdesign.ro www.rovmedia.ro, doamnelor Daniela Păduraru, Lucia-Cintia Colibaba, Mihaela Prevenda și Cristina Șereghi, domnilor Zoltan Szabo, Dan Buzan, Adrian Ionescu (foto) și Sorin Reiter (video).

Nu pot uita sprijinul deosebit venit din partea sponsorilor: www.doctoruldeutilaje.ro (Euro Zone Com SRL) și GastroLab – Wine & Food Experience Piața Victoriei și www.florideosebite.ro.

Mi-au fost aproape, în zona media, Andreea Stroe de la Agricool, Carol Pop de la revista Piața, Mihaela Prevenda de la Revista Fermierului și Cristian Hostiuc de la Ziarul financiar. Le mulțumesc și pe această cale.

Să ne vedem cu bine la a 3-a ediție care se va desfășura cel mai probabil pe 16 noiembrie 2020. Mai mulți prieteni, văzând amploarea pe care a luat-o acest eveniment, mi-au sugerat să desfășor edițiile viitoare în alte locații sau localități. Cătălin Mahu mi-a spus recent că poate pune la dispoziție un spațiu mai generos decât cel de anul trecut. Octavian Isăilă mi-a zis din toamnă să iau în calcul la modul cel mai serios opțiunea Mediaș. Și, mai recent, prietenul meu Alexandru Șereghi mi-a sugerat că și Baia Mare este o opțiune cât se poate de serioasă. Iau în calcul orice opțiune care duce la promovarea spumantului românesc.

Azi, fiind Ziua Națională, toți românii au la dispoziție un reper în alegerea unui spumant bun. Sunt convins că îl vori aprecia ca atare.

La mulți ani România! La mulți ani, dragi români!

Concursul de Spumante Românești, Ediția I, 27 noiembrie 2018

postat 1 dec. 2018, 00:08 de Tiberiu ONUȚU   [ actualizat la 1 dec. 2018, 12:05 ]

Interesul meu pentru spumante nu este chiar de-acum, dar să zicem că a fost amplificat de câteva evenimente relativ recente. Anul trecut, în luna iunie, am participat la o degustare de spumante organizată la Institutul Maghiar în cadrul evenimentului Serile Vinum Hungaricum. În luna aprilie a acestui an, am vizitat Vinitaly unde am avut posibilitatea de a degusta foarte multe spumante din Italia. În luna mai am participat la degustarea de spumante și vinuri desert în cadrul evenimentului Tastevin – Confreria vinului.

Am constatat un interes crescând din partea consumatorilor pentru această gamă de vinuri efervescente, dar și faptul că același consumator este confuz în a identifica corect categoria de spumante. Plecând de la toate acestea am încercat să găsesc informații corecte care să fie transmise către consumator, astfel încât acesta să identifice corect produsul, să-l cumpere și să-l consume în cunoștință de cauză.

Toate acestea s-ar fi putut rezolva într-o oarecare măsură scriind un articol pe acest subiect. Da, m-am gândit și la așa ceva, dar un articol interesant ar presupune să prezint și o istorie a spumantelor românești. Este în lucru și așa ceva. Și am identificat câteva noutăți care sunt convins vor trezi interesul cititorilor.

Dar, să revenim la ale noastre. Piața românească de spumante a ajuns la un grad de maturitate care presupune o atenție deosebită din partea tuturor. M-am gândit să adunăm sub același acoperiș spumantele tuturor producătorilor ca să le analizăm și să vedem cum și unde se poziționează ele. Pentru asta a trebuit să știu câți producători sunt la ora actuală în România. Eu am identificat 25 din care 24 le-au și scos pe piață. Dintre cei din urmă, unii au făcut-o conjunctural, nu că ar avea o producție continuă, de la an la an.

Sunt mulți? Aparent, da. Comparând cu Ungaria, de exemplu, care are câteva sute de producători, categoric nu.

Ideea acestui concurs mi-a venit prin luna august. M-am gândit că perioada sărbătorilor de iarnă este una în care vânzările de spumante sunt mult mai consistente și că o evaluare a celor românești înaintea acestei perioade ar putea să pice bine atât pentru producători, cât și pentru consumatori. Cum 1 Decembrie este Ziua Națională, m-am gândit că ar putea fi un moment foarte frumos și  potrivit pentru toată lumea de a vedea care ar putea fi spumantele potrivite pentru fiecare dintre noi.

Am avut în vedere alte câteva aspecte esențiale. Să fie echipe diferite (masculin + feminin) de jurizare astfel încât să vedem în ce măsură se pot identifica diferențe de apreciere. Am vrut să fac clasamente separate în funcție de metoda de obținere și de categoria în care se încadrează la zahărul rezidual. Evident, degustarea să fie făcută în orb, astfel încât să asigur o evaluare cât mai corectă.

Mi-am mai dorit să am jurați cât mai competenți și, dacă se poate, să aibe și un site sau blog unde să-și împărtășească impresiile despre acest eveniment.

Toate acestea au avut drept scop o informare mai bună a consumatorul de rând.

Nu am avut experiența unor evenimente anterioare, așa că au apărut și sincope în derularea evenimentului. O parte le-am remediat pe parcurs, altele vor fi rezolvate la edițiile viitoare.

Am contactat absolut toți producătorii de la noi pentru a le propune participarea la acest concurs. Nu pot să spun că sunt prea mulțumit/fericit că au lipsit câteva nume reprezentative, dar le respect decizia. Pe de altă parte, sunt foarte bucuros că au venit producători pe care nu i-am văzut la alte concursuri de acest gen. Le mulțumesc pentru încredere.

Concursul a avut loc la Restaurantul „La Mama” și vă spun cu mâna pe inimă că alegerea a fost cât se poate de înțeleaptă. Am avut o colaborare perfectă cu Cătălin Mahu. Am discutat pragmatic, aș zice nemțește, scurt, clar și concis. Mi-a asigurat toate condițiile pe care le-am solicitat. Absolut toate!

Să trecem la concursul propriu zis. La masculin, echipa de degustare a fost formată din Cătălin Păduraru, Cezar Ioan, Istvan Pentek, Eduard Cărăuleanu, Bogdan Cristea și Cătălin Mahu. 

La feminin, echipa a fost compusă din Arina Antoce, Dana Pop, Irina Mărășoiu, Mihaela Prevenda, Daniela Buzincu, Laura Daps, Mirela Mateescu.

Au fost jurizate 37 de probe care au fost împărțite în 4 grupe. Am mers pe mâna doamnei prof. univ. dr. Arina Antoce care le-a ordonat după criteriile pe care le cunoaște foarte bine în calitatea pe care o are dânsa.

Pentru cei care nu sunt familiarizați cu legislația în domeniu, conform art. 21 alin. (2) din HG nr. 512/2016, vinurile spumante pot fi:

a) brut natur; conţinutul de zahăr exprimat în glucoză plus fructoză este de maximum 3 g/L; această menţiune poate fi utilizată numai pentru produsele la care nu s-a adăugat zahăr după cea de-a doua fermentaţie;

b) extrabrut; conţinutul de zahăr este de maximum 6 g/L;

c) brut; conţinutul de zahăr este de maximum 12 g/L;

d) extrasec; conţinutul de zahăr este cuprins între 12,01 şi maximum 17 g/L;

e) sec; conţinutul de zahăr este cuprins între 17,01 şi maximum 32 g/L;

f) demisec; conţinutul de zahăr este cuprins între 32,01 şi maximum 50 g/L;

g) dulce; conţinutul de zahăr este mai mare de 50 g/L.

Să trecem la rezultate pentru că sunt convins că le așteptați cu nerăbdare. Am eliminat extremele, am făcut media și au rezultat următoarele:

Brut natur

1.       Crama Hermeziu, Thrubillo, Chardonnay;

2.       Petro Vaselo, Kotys, PN;

3.       Silvania, Premium Lux, FR 50%, Ch 25%, R italian 25%.

 Extrabrut

1.       Jidvei, FR 33%+Ch 33%+PN 33%, extrabrut.

Brut

1.       Recaș, Muse stars, Chardonnay;

2.       Panciu, Cuvée Prestige, PN, Ch, FR;     Cotnari, Colocviu la Praga, TR;

3.       Panciu, Blanc de Blancs, Chardonnay.

Extrasec

1.       Zarea, Diamond Collection FR 70% +Ch 30%;

2.       Cotnari, Colocviu la Veneția, Busuioacă de Bohotin;

3.       Jidvei, Extra Dry, FR 33%+Ch 33%+PN 33%.

Sec

1.       Silvania Premium FR 50%, Ch 25%, MO 25%.

2.       Silvania Premium Lux, FR 50%, Ch 25%, R italian 25%;

3.       Hermeziu Thrubilo, Chardonnay

 Demisec

1.       Jidvei, Mărgăritar, PN, rosé;

2.       Panciu, Casa Panciu, FR + MO

3.       Jidvei, Mărgăritar, FR 33%+Ch 33%+PN 33%.

Dulce

1.       Panciu, Panciu riserva, MO.

Primele 3 opțiuni ale echipelor au fost:

Masculin

1.       Villa Vinea Cuvée Celést FR 33,3%+RR 33,3%+PN 33,3%, brut;

2.       Jidvei, PN, rosé brut;

3.       Panciu, Panciu riserva, MO.

Feminin

1.       Zarea Diamond Collection FR 70% + Ch 30%, extrasec;

2.       Petro Vaselo Kotys PN brut natur;

3.       Recaș, Muse stars Ch, brut; Silvania Premium Lux, brut natur, FR 50%+Ch 25%+R italian 25%.

Și, în sfârșit, topul 2018 al celor mai apreciate 10 spumante  în funcție de metoda de obținere:

Metoda clasică, tradițională

1.       Zarea, Diamond Collection FR 70%+Ch 30%, extrasec;

2.       Recaș, Muse stars, Ch, brut;

3.       Silvania, Premium, FR 50%, Ch 25%, MO 25%, sec;

4.       Panciu, Cuvée Prestige PN+Ch+FR, brut; Cotnari, Colocviu la Praga, TR, brut;

5.       Panciu, Blanc de Blancs, Ch, brut;

6.       Cotnari, Colocviu Vibe, FN, rosé, brut;

7.       Jidvei, PN, rosé, brut;

8.       Villa Vinea, Cuvée Celést FR 33,3%+RR 33,3%+PN 33,3%, brut;

9.       Zarea, 100, Ch 60%+FR 40%, brut;

10.   Jidvei, FR 33%+Ch 33%+PN 33%, extrabrut.

 Metoda Charmat

1.       Panciu, Panciu riserva, MO, dulce (metoda Asti);

2.       Jidvei, Mărgăritar, rosé, demisec;

3.       Panciu, Casa Panciu, FR+MO, demisec;

4.       Panciu, Panciu riserva, PN 75%+FR 25%, brut;

5.       Hermeziu, Thrubilo, Ch, brut natur;

6.       Recaș, Domeniile Recaș, Ch, brut;

7.       Petro Vaselo, Bendis, PN, rosé, brut;

8.       Hermeziu, Thrubilo, Ch, sec;

9.       Jidvei, Mărgăritar, demisec;

10.   Recaș, Domeniile Recaș, Cadarcă 90%+CS 5%+CF 5%, rosé, brut.

Vreau să le mulțumesc tuturor producătorilor care au trimis probe la acest concurs. Au reprezentanți cu care am colaborat foarte bine. Au răspuns operativ la solicitările de clarificare a unor informații despre produsele lor.

Mulțumiri juraților care au răspuns invitației mele. Prin natura situației, unii m-au ajutat chiar mai mult. Dana Pop, Cătălin Păduraru și Cezar Ioan m-au ajutat foarte mult cu sfaturile lor (și nu numai). Doamna prof. univ. dr. Arina Antoce s-a depășit pe sine. Experiența dânsei în astfel de concursul s-a simțit foarte mult. Nu mai spun că a muncit până noaptea târziu ca să-mi pună la dispoziție rezultatele finale în formele și pe categoriile propuse. Tuturor le sunt recunoscător.

Mai sunt oameni care nu au putut participa în acest an ca jurați, dar e posibil să-i vedem la ediția viitoare. Nu le spun numele pentru că vreau să fie o surpriză la momentul respectiv.

Concluziile după acest concurs? Sunt multe. Ele vor face obiectul unui alt articol. Deocamdată vreau să ne bucurăm de această zi minunată, să ridicăm o cupă de spumant în cinstea tuturor românilor și a celor care simt și trăiesc românește.

Tiberiu Onuțu, 1 decembrie 2018

Profilul consumatorului roman de vinuri - sondaj

postat 18 ian. 2018, 08:34 de Tiberiu ONUȚU   [ actualizat la 18 ian. 2018, 08:49 ]

Astăzi a fost lansat pe Facebook un sondaj pentru conturarea profilului românului care consumă vin. Altfel spus, care este Profilul Consumatorului Român de Vinuri profilul consumatorului de vinuri. Nu știu să se mai fi organizat un astfel de sondaj până acum sau, dacă a fost organizat, nu cred că a fost vreunul recent. M-aș fi așteptat la un astfel de chestionar la inițiativa Patronatului Național al Viei și Vinului, dar probabil că asociația patronală are răspunsuri la acest gen de întrebări și n-o interesează, poate nu are bani să susțină un astfel de demers sau are alte lucruri mai importante de făcut. În aceste condiții, inițiativa Alinei Iancu este salutară și trebuie felicitată pentru asta.

Cum totul este perfectibil pe lumea asta, o să-mi permit să fac câteva observații pe marginea acestui sondaj.

La pct. 3 cred că ar fi trebuit inserată și categoria gimnaziu. Puținii subiecți care sunt în această situație nu intră în categoria fără studii. Mă rog, dacă glumin, fără studii reale pot fi și unii care au diplomă la vreo facultate d-asta obscură.

La pct. 4, nu c-ar fi vreo greșeală, dar inserarea Bucureștiului separat de Muntenia cred că ar fi fost o alegere mai fericită pentru că ar reflecta mai fidel realitatea.

La pct. 8 sunt mai multe aspecte de discutat. Expresia din producția locală, vinul făcut acasă nu este prea clară. Nu se prea înțelege dacă este vorba de vinul propriu sau dacă este vin de țară cumpărat de la terți. Prin extensie, ar putea fi vorba de ambele situații. Dacă s-a vrut să se menționeze distinct ambele situații, atunci termenii potriviți ar putea fi vin din producția proprie, respectiv vin de țară cumpărat.

La pct. 9 aș înlocui expresia inițială cu asta: Vinurile pe care le consumați sunt :

a) la sticlă (eliminat 0,75 pentru că pot fi și la capacități mai mici sau mai mari);

b) la BIB;

c) la PET;

Am inserat și categoria BIB care nu poate fi neglijată. De asemenea, trebuie eliminată precizarea din paranteză de la PET deoarece acesta se găsește și în magazine, nu doar în cazurile menționate în forma inițială.

La pct. 11 varianta de la cramă poate include și micul producător. Dacă se dorește separarea, atunci ar fi trebuit inserată și o variantă distinctă pentru acesta.

La pct. 12 selecția este foarte limitată. Ar fi trebuit menționate toate categoriile de vinuri. Pe lângă vinul spumant ar fi trebuit menționate vinurile spumoase, vinurile petiante, vinurile perlante. Dar mi-e teamă că sub această titulatură inițiatorul sondajului a vrut să includă toate vinurile efervescente. Și impresia asta e dată de faptul că...

...la pct. 13. se face referire doar la spumant!!! Ori, nu doar acesta face parte din categoria vinurilor... cu bule.

Formularea de la pct. 15 atinge într-o măsură aspectele menționate la pct. 16, deci în opinia mea ar trebui reformulat sub forma: La cine/ce apelați pentru a cumpăra un vin? Și ar fi:

a) specialist;

b) prieten;

c) internet;

d) reviste de specialitate;

e) alegerea îmi aparține (eliminată expresia în funcție de varietatea locului de unde îl cumpăr că asta ține de criteriile de la următoarea întrebare).

La pct. 16 lipsește un criteriu foarte important: asocierea cu mâncarea ce urmează a fi servită.

La pct. 19 întrebarea este greșit formulată pentru că vinurile nu se numesc Fetească neagră, albă sau regală, ci sunt făcute din soiurile respective. Pe de altă parte, dacă sunt întrebări care au 10 răspunsuri, ar putea fi completată și aici cu încă 5 (de exemplu) în ordinea suprafețelor ocupate în România: Băbească neagră, Tămâioasă românească, Grasă de Cotnari, Crâmpoșie, Busuioacă de Bohotin, Galbenă de Odobești.

La pct. 22, întrebarea ar trebui completată cu ceva de forma în majoritatea cazurilor pentru că poate în unele cazuri a fost bine, iar în altele nu a fost bine.

Întrebarea de la pct. 23 ar fi mai bine poziționată înaintea întrebării 15, iar întrebarea de la pct. 24 după cea de la pct. 20 pentru că ar fi o mai bună continuitate.

 

Astea fiind zise, să așteptăm rezultatele sondajului și să sperăm că data viitoare forma acestuia va fi mai inspirată. Eventual, poate se trezesc și cei care ar avea cel mai mult de câștigat de pe urma unui astfel de sondaj.

Cronică boemă

postat 22 iun. 2017, 05:49 de Tiberiu ONUȚU   [ actualizat la 22 iun. 2017, 06:01 ]

Cu sau fără ceas, la 6 sunt în picioare. De fapt, ceasul biologic funcționează. Trec rapid peste micul dejun și m-apuc de treabă. Aș continua cu documentarea la Rieslingul italian care intră deja în a treia săptămână, dar nu am tragere de inimă. Citesc Rușii, masonii, Mareșalul și aflu o altă versiune despre Vasile Balș. Fiul meu se pregătește să plece la examenul de capacitate. S-a pregătit și ieri până târziu, în noapte..., jucându-se pe telefonul mobil. Am impresia că eu am emoții mai multe și mai mari decât el. Dar tot eu sunt de vină. Nu eu i-am spus să nu aibe emoții? De parcă emoțiile ascultă de comanda umană... La 8.15 pleacă la examen.

Îmi ocup timpul scriind un articol pe Wikipedia. La 11.00 fiul meu revine acasă și-mi spune că vrea să plece la un film cu colegii.

- Ce făcuși, bre, la examen?

- Bene, zice cu un aer plictisit.

- Ce înseamnă bine?

- Am făcut tot.

- Ai făcut o analiză a lucrării discutând și cu doamna profesoară (NB ... de meditații)?

- Nu, acum o sun.

O sună, discută, detaliază și ajunge la concluzia că ar trebui să ia cel puțin 9,80. Mda, stai să vedem și rezultatele și abia atunci știm dacă analiza a fost corectă.

Zice că vrea să plece la film cu foștii colegi. Îi dau bani și se face nevăzut. 

Îmi continui lucrul la articol. La 15.30 este gata. Masa de prânz și direcția Cercul Militar la întâlnirea cu foștii colegi de muncă. Bucurie mare pentru toți cei prezenți. Unii comandă ceva de mâncare. Întreb ospătarul dacă are o bere neagră. Doar o marcă, dar nu sunt prea încântat de ea. Bere blondă? Da (și înșiră mai multe mărci). Comand și-l văd că vine cu sticla și cu un pahar cu picior. Dă să pună berea în acel pahar.

- Stop, zic eu cam militărește. Pahar de bere aveți?

- Dar ăsta ce are?

- Ăsta e pahar de vin.

- Și cum trebuie să fie cel de bere?

O, Doamne... O colegă îmi spune să-l iert. Și sunt băiat ascultător.

- Bine, lăsați sticla aici.

Îi zic unui coleg că e absurd ca în secolul XXI să lucrezi într-un restaurant și tu să întrebi clientul cum trebuie să arate un pahar de bere. Colegii găsesc rapid explicația. Timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim. Are salariu fix și-l doare la bască. În atare situație nu-l interesează perfecționarea profesională.

Trecem la ale noastre. Ajungem inevitabil și la politică pentru că azi s-a mai consumat un episod din telenovela PSD. Dragnea își mângâie hamsterul savurând succesul de moment. Un șoricel se metamorfozase surprinzător de rapid devenind șobolan în toată regula și tindea să ronțăie urechile celor din cușcă, pardon din canalizare. A fost nevoie să intre în acțiune un guzgan rozaliu și imediat lucrurile au intrat în normalitate. Normalitatea PSD, la ce vă gândeați?

Timpul trece foarte repede și la 18.45 sunt nevoit să plec și să mă îndrept către Librăria Humanitas. Ultima dată am fost aici a fost pe 12 decembrie 2016 când Marian Voicu și-a lansat cartea Tezaurul României de la Moscova

Andrei Pleșu își (re-)lansează (după Bookfest) cartea Despre inimă și alte eseuri

TVR intră în acțiune. Mă apropii și eu mai mult de locul faptei. Încep să filmez. Aici, "rampa de lansare" a cărții este comandată de Ioan C. Mihăilescu. Între timp apare și Dan Grigore. Andrei Pleșu cheamă pe cineva și-i spune să-l aducă pe pianist în față. 

C. Mihăilescu (cum îi spune Andrei Pleșu) ia o pauză ca să-l lase pe magistru să se desfășoare. Este un dialog tonic savurat de toți cei 

prezenți. Mă rog, aproape toți, că unii mai moțăie.

 

La 19.30 ar fi trebuit să merg la o degustare de vinuri. Un prieten aflat lângă ușă îmi arată ceasul, dar îi fac semn că nu plec de aici până nu se termină acest eveniment. Nu este de ratat. Uitați-vă și voi aici ca să vă convingeți. Și durează în total mai mult de o oră.

Opresc din greșeală filmarea. Reiau rapid, dar după un timp primesc avertismente că în curând bateria se va termina. O dată, de două ori, de trei ori. Adjudecat. Am pierdut ultimele 5 minute, dar bucurați-vă de restul.

Între timp a început ploaia. 

Prietenul meu nu a mai stat până la final preferând să plece prin ploaie la degustarea de vinuri. Se formează o coadă lungă la autografe unde sunt întrebat de câteva persoane unde pot găsi filmarea făcută de mine. Le spun că au mai fost vreo 5 care au mai filmat și că ar trebui întrebați și ei. Da, dar se pare că la mine a fost filmarea cea mai lungă. Poate, habar n-am.

Andrei Pleșu mă "omagiază”. Mulțumesc maestre! Împreună cu lansatorul mi-ați făcut seara minunată. Când am terminat eu la Librăria Humanitas a încetat ploaia. Normal, nu-i așa?

Îmi regăsesc prietenii la degustarea de vinuri care mă întâmpină cu o tachinare.

- Ce faci, măi, te culturalizezi?

- Un pic, așa, de ochii soacrei.

Mă duc la bar să-mi iau paharul și trec la degustare. Constat că vinurile albe și rose-ul de la Licorna nu mai sunt disponibile. Rămâne Serafim Fetească neagră din 2014. Iau un pahar cu acest vin și mă apropii de masa unde sunt prietenii mei. Înainte de asta sunt îndemnat de Marius să fac o degustare de vinuri de la o moșie din Odobești al cărei proprietar e la masa noastră. Aflu că are (doar) 36 ha de vie în Vrancea. Îmi spune că este cel mai mare bazin viticol al țării și să văd și eu ce vin bun face.  Îi dau o carte de vizită proprietarului și aștept să facă și el la fel. Aștept cu nerăbdare mai ales că în trecut căutasem dar nu găsisem mai nimic. Văzând că nu primesc îi cer direct. Îmi spune că datele lui de contact sunt pe sticlă. Da, dar nu pot pleca cu sticla pentru că m-ar confunda lumea cu un personaj notoriu, și nici nu pot băga sticla în portmoneu. În fine...

Încerc (cam aiurea, dar așa am fost servit) vinul roșu de la Odobești. Nu-mi spune nimic. Mai un schimb de vorbe, de impresii. E adus după aceea vinul alb, chipurile din Sauvignon blanc. Zahăr la greu (demidulce), tipicitatea... las pe alții s-o descopere. E adus apoi un rose zice-se din Merlot cu zahăr rezidual cât să fie demidulce. Culoarea e frumoasă, dar... doar atât.

Marius mă vede în corzi, descumpănit, că nu știu cum să-i spun omului ăsta verde-n față.

- Nu-i așa că vinurile sunt foarte bune, mă întreabă el caragialesc făcând cu ochiul.

Mă uit la el și-l descopăr pe adevăratul Marius.

- Știți, specialiștii au stabilit că este cel mai bun loc din România unde se poate planta via, încearcă să mă convingă proprietarul. 

Nu mi-a zis-o și p-aia cu paralela 45, așa că tacâmul nu pot să spun că a fost complet.

Fac rost de niște apă, clătesc gura gândindu-mă la niște vorbe de duh la adresa lui Marius care râde înfundat.

Trec la Serafim Fetească neagră2014, că din restul nu a mai rămas. Deh, și la o lansare de carte și la o degustare de vinuri. Fetească neagră condimentată? Parcă aș avea în pahar un Syrah de la Aurelia Vișinescu. Aflu că, de fapt, este de la baricare. Florin Preda mă vede și comentăm împreună ultimele isprăvi de pe Facebook. Discuție cordială, spumoasă, veselă. E o plăcere să stai la taclale cu el. Dar trebuie să mai și plecăm.

Îi suntem recunoscători  gazdei care la plecare ne dă din casă spunându-ne ce ne așteaptă peste o săptămână. Vă spun și eu, dar... să nu spuneți că știți de la mine. Mulțumim Claudio Calculli.

Ne îndreptăm spre casă? Marius zice că-i e foame și să mergem să mâncăm ceva!!! Cine îl știe înțelege. Propune Dristor Kebap. Bine, măi, dacă ziceți voi... E 22.30 și noi mâncăm. Iau și eu o baghetă (cu carne de) pui. Nu-i rea.

Se apropie ora 23 și Bogdan mă întreabă ce prefer: metroul sau taxiul. Dacă aleg metroul trebuie să plecăm acum. Și plecăm.

Cred acasă toată lumea doarme. Ha! Mai e unu care se joacă pe telefonul mobil.

- Mă recreez și eu, zice fiul meu cu o candoare paralizantă. Azi am avut examen.

Îl las să-și facă pofta. Mă duc la ale mele. Deschid calculatorul și încep: Riesling italian, Weschriesling, Welsch, Alsacia, Lorena, Welschland, Welschtirol...

Se face ora 1.00. Cred că ajunge pe ziua de azi. Noapte bună! 

Rose pe buzele tuturor!

postat 31 mai 2017, 23:44 de Tiberiu ONUȚU   [ actualizat la 9 iun. 2017, 06:24 ]

Dacă m-am văzut cu treburile rezolvate la vie, am revenit în București să vedem ce noutăți apar pe piața vinurilor. Prima destinație a fost Laboratorul de Cocktail-uri unde pe 26 mai a avut loc evenimentul Rose pe buzele tuturor! organizat de A lu' Manole și Berbecutio care au scos la bătaie rose-urile alese de ei. Unele vinuri (cele de la Carastelec, Rătești, Cotnari și Crama Histria) mai fuseseră încercate de mine cu alte ocazii (Marvin, Diana 4, ReVino). Eram interesat, în special, de celelalte. Așa că nu am stat prea mult pe gânduri.

Inițial, lista era formată din:

01. Friza Rose- Crama Carastelec
02. Metaph Rose- Gramma
03. Pinot Noir Rose- Crama Carastelec
04. Mirachi Feteasca Neagra Rose- Crama Histria
05. Cuvee Visan Rose- Gramma
06. Cuvee Dolete Rose (Pinot Noir, Busuioaca de Bohotin si Shiraz)- Crama Tohani 
07. Misterium Rose- Jidvei
08. Issa Pinot Noir Rose- Crama La Salina
09. Menestrel Rose- Crama Rotenberg
10. Ammos Rose- Crama Histria
11. Har Rose- Dagon 

Între timp, au mai apărut:

12. Busuioacă de Bohotin - Casa de Vinuri Cotnari;
13. Rose - Rătești.

Vinurile (pe care le prezint cu caracteristicile care mă interesau pe mine) au fost servite în următoarea ordine:

01. Friza (Crama Carastelec), 2016, Pinot noir 100%, vin petiant, alcool - 11,5°, demisec (11 g/l), aciditate - 6,6 g/l, 25 lei;

02. Vinca (Crama Carastelec), 2016, Pinot noir 100%, alcool - 12°, sec (3,5 g/l), aciditate - 6,8 g/l, 27lei;

03. Rose (Crama Rătești) 2016, Pinot noir 85%, Merlot 15%, alcool - 12,8°, demisec (4,8 g/l), aciditate - 6 g/l, 26 lei;

04. Har (Crama Dagon) 2016, Cabernet Sauvignon 55%, Syrah 45%, alcool - 11,5°, sec (1 g/l), aciditate - 6,8 g/l, 38 lei;

05. Metaph (Gramma), 2016, Fetească neagră 55%, Merlot 40%, Busuioacă de Bohotin 5%, alcool - 10,5°, demisec (11 g/l), aciditate - 6,3 g/l, 28 lei;

06. Cuvée Visan (Gramma), 2016, Fetească neagră 55%, Merlot 40%, Busuioacă de Bohotin 5%, alcool  - 11°, sec (7 g/l), aciditate - 6,3 g/l, 38 lei;

07. ISSA (Crama La Salina), 2016, Pinot noir 100%, alcool - 12,5°, sec, aciditate, 30 lei;

08. Cuvée Dolette (Tohani România), 2016, Pinot Noir, Busuioaca de Bohotin si Shiraz, alcool - 13°, sec (2,8 g/l), 45 lei;

09. Mysterium (Crama Jidvei), 2016, Cabernet Sauvignon 50%, Pinot noir 40%, Syrah 10%, ca în 2015 (Producătorul spune doar că soiurile sunt menționate în ordine descrescătoare. Eu înclin să cred că e aceeași proporție ca în 2015), alcool - 12,5°, sec (3,5 g/l), aciditate - 6,73 g/l (N.B. Informații primite pe 8 iunie), 40 lei;

10. Rapsod (Cramele Rotenberg), 2016, Merlot 100%;

11. Mirachi (Crama Histria), 2016, Fetească neagră 100%, alcool - 13,56°, sec (2,01 g/l), aciditate - 5,8 g/l, 29 lei;

12. Ammos (Crama Histria), 2016, Cabernet Sauvignon 2/3, Fetească neagră 1/3 (valori aproximative), alcool - 13,6°, sec (4 g/l), aciditate - 5,7 g/l, 46,9 lei;

13. Busuioacă de Bohotin (Casa de Vinuri Cotnari), 2015, Busuioacă de Bohotin 100%, alcool - 13,5°, demisec (11,4 g/l), aciditate - 6,45 g/l, 36 lei.


Foarte pe scurt despre vinuri...

Primul a fost Friza cu care ne-am deschis apetitul. Este un vin petiant plăcut, ușor, proaspăt, care merge consumat în orice anotimp. Îl știam din martie de la Marvin când s-a făcut lansarea.

A urmat Vinca.  L-am degustat tot atunci. Pinot noir-ul din partea aia a țării iese foarte bine. Foarte bun și acesta. 

Rose-ul de Rătești îl știam de la Diana 4. Cupajul Pinot noir și Merlot e o combinație fericită din care a rezultat un vin foarte reușit. Totuși, aș fi preferat ca vinul să fie servit după vinurile seci. În fine, trecem mai departe.

Har... Un vin sec, cupaj de Cabernet Sauvignon cu Syrah. Provocator. Ce poate să iasă din această combinație de soiuri... Bestial! La acest moment a venit și Mihnea Vasilache, proprietarul Dagon, care a făcut o prezentare a firmei și a modului cum alege să realizeze vinurile. În opinia mea, cel mai bun vin de până acum.

După un vin sec, a urmat un alt vin demisec, Metaph de la Gramma. Un vin fructat, ușor, care cred că merge foarte bine pentru sezonul cald. 

Tot de la Gramma a urmat Cuvée Visan. Același cupaj, dar vinificat în sec. De remarcat că ambele au foarte puțin alcool (10,5-11 grade). Acesta mi-a plăcut mai mult decât cel anterior.

A urmat ISSA, rose-ul favorit al lui Berbecutio care a ținut să ne spună și cu această ocazie că ar fi trebuit să câștige titlul de cel mai bun vin rose la concursul de la Comana. Vin fără miros, dar cu gust foarte plăcut (combinație pe trend, zice același Berbecutio). Un vin foarte bun, nimic de zis, dar insistenta cu care s-a încercat să ni se inoculeze ideea că ar fi cel mai bun rose din România a iritat.

Slavă Domnului, după un vin sec urmează tot un vin sec:  Cuvée Dolette. Zăbovesc ceva mai mult la acest vin. În fișa tehnică se menționează că este obținut din mai multe soiuri de Busuioacă. Din informațiile mele, în plantația lor nu sunt mai multe soiuri de Busuioacă, ci două clone de Busuioacă de Bohotin, fiecare cu caracteristicile ei. Totuși, în anunțul cu privire la eveniment se menționează că ar fi un cupaj de Pinot Noir, Busuioaca de Bohotin si Shiraz. Discuția cu Daniel Costache lămurește lucrurile: sunt cele 3 soiuri. Vinul are complexitate, prospețime, sunt prezente notele de trandafir.

A urmat Mysterium. O altă combinație de 3 soiuri care mi-a plăcut foarte mult. Aș mai fi stat la analizat, dar...

...a venit poate prea repede Rapsod (nu Menestrel, cum era anunțat inițial) de la Cramele (eu știu că e doar una) Rotenberg. Un gust surprinzător. La început toți de la masă simțim ceva care duce către țaic (drojdia aia de bere care se folosește la obținerea pâinii de casă) pe care nu-l luăm nici drept calitate, nici defect, dar la final, eu am simțit o ușoară urmă de mucegai. La masa vecină două persoane au fost destul de vehemente: vin de tomberon!!! Cam dură caracterizarea, dar este cert că a lăsat o impresie foarte neplăcută.

A urmat vinul Mirachi (dragoste sau jale, în dialectul aromân, în funcție de context), favoritul prietenului meu, Bogdan Cristea, care-mi spunea la Revino, acolo unde l-am degustat prima dată, că-i aduce aminte de mirosul din vie al strugurilor de Căpșunică pe care-l simțea în copilărie. Mirachi este un vin sec din Fetească neagră având o culoare intensă trandafirie, gust intens de căpșuni și ceva zmeură, un pic cam greu pentru mine. Nu e favoritul meu dintre rose-uri, dar au fost persoane care l-au apreciat la momentul respectiv.

Ca și la ReVino, Ammos (nisip, în limba greacă) mi-a plăcut mai mult decât Mirachi. Are o complexitate și, în același timp, o finețe care-mi place.   

Ultimul vin degustat a fost Busuioacă de Bohotin din gama Cotnari Domenii. A fost realizat în ferma Cârjoaia care aparține de centrul viticol Cucuteni. Caracteristici școală pentru un vin din acest soi. Vinificare clasică în demisec. Sunt sigur că are destui fani.

Și cam asta a fost. Și acum concluzii de final. 

Un eveniment de apreciat. Momentul ales pentru o astfel de degustare este foarte bun. Vinurile rose merg, în general, vara și, pentru cei care nu au putut să deguste alte rose-uri la evenimentele majore anterioare, a fost o bună ocazie să vadă care ar putea fi preferințele pentru sezonul estival cu atât mai mult cu cât unele vinuri nu s-au găsit la târguri, festivaluri șamd. Din această selecție, preferințele mele sunt (în ordine): Har, Mysterium, ISSA, Rose Rătești, Cuvée Visan și Ammos. S-a simțit lipsa rose-urilor premiate recent (aspect remarcat și de alții) de la S.E.R.V.E. și Sâmburești, dar dacă astea au fost alegerile organizatorilor, ne rezumăm la acestea.

Ordinea de servire a fost haotică (zig-zag sec-demisec) mergându-se pe ideea de a fi grupate în funcție de producător. Alegere total neinspirată, în opinia mea.

Să mai remarc faptul că Berbecutio a fost pe post de mentor pentru A lu' Manole (adică, Geia Manole pe numele din buletin) care a avut un debut efervescent în genul acesta de acțiuni. Laboratorul de Cocktal-uri a fost o alegere inspirată. Acces relativ ușor, spațiu corespunzător, vinurile au fost răcite la temperatura adecvată. Cu sonorizarea au fost ceva probleme, dar unde nu sunt. Totuși, este bine ca pe viitor, atunci când se fac prezentări, să se asigure un volum al muzicii suficient de mic astfel încât cei prezenți să audă ce spun prezentatorii.

Câte ceva despre producători. Cred că aceștia ar trebui să acorde o atenție adecvată informațiilor despre vinurile lor. Din respect față de client, cred că fiecare vin scos la vânzare ar trebui să aibe o fișă tehnică prezentată pe site-ul propriu. Să aibe o idee despre ce vin este vorba. Iar informațiile ar trebui actualizate. Dacă nu găsesc informațiile necesare pe site-ul producătorului, atunci unde ar putea atunci să le găsească? 

Cei care au avut informații publice complete, despre vinurile lor au fost cei de la Crama Carastelec și Casa de Vinuri Cotnari. Felicitări! Unii aveau fișa tehnică a vinurilor din gamă, dar erau din ani anteriori (Tohani România). Mulți aveau pe site-ul lor vinurile din 2016, dar nu aveau fișa tehnică. Sunt câteva vinuri la care nu am găsit o fotografie actualizată către care să pun legătura!!!

Pentru acuratețea informațiilor despre vinuri am fost nevoit să sun la producători. În cazul cramelor Gramma și Histria am avut niște discuții foarte plăcute chiar cu proprietarii (Marian Olteanu, respectiv Paul Radovan-Fulea) lămurind toate aspectele care mă interesau. În cazul cramelor Rătești și Dagon am primit informațiile de la managerii de vânzări (Marius Dumitru, respectiv Sebastian-Florian Ion). În cazul ISSA l-am sunat pe domnul Ovidiu Maxim care mi-a recomandat să trimit un email. L-am trimis. Tot un email am trimis și la Jidvei primind răspuns 8 zile mai târziu. Despre Rapsod 2016 nu am găsit date pe site. Am încercat să vorbesc cu Roxana Ana, dar nu a fost de găsit. 

Dacă mi-a scăpat ceva sau informațiile nu sunt riguros exacte aștept să fiu contactat. Voi actualiza informațiile pe măsură ce primesc răspunsurile.

Vinuri Selecționate Costiniuc

postat 29 mai 2017, 11:09 de Tiberiu ONUȚU   [ actualizat la 1 iun. 2017, 11:30 ]

Zilele trecute am avut posibilitatea să degust două noi vinuri la cutie care vor intra pe piață sub brandul Costiniuc (NB Este vorba de Cătălin Costiniuc, administratorul de la AZOCStar). Am primit informația că cel roșu ar fi luat medalia de aur la la concursul de vinuri bib (adică, la cutie, mai pe românește) din 16 martie 2017. În tabelul cu premiile acordate nu se regăsește niciun vin sub acest brand. Care-i misterul? Mă ajută Alexandra Doroșan, managerul de vânzări băuturi al firmei AZOC Star.

Concursul a fost organizat de Cătălin Costiniuc. Acesta a ales două vinuri cu care s-a prezentat în concurs: un vin roșu, 2015, cupaj de Cabernet Sauvignon și Merlot, respectiv un vin roșu, demisec, 2013, cupaj de Merlot și Syrah. Deși au fost ambalate sub brandul Vinuri Selecționate Costiniuc, pe listele de concurs au apărut sub brandul celor de la Licorna Winehouse de la care selectase și achiziționase vinurile.

Cârcotașii pot spune că organizatorul și-a tras și el un premiu, dar jurizarea s-a făcut în orb, deci cred că speculația nu stă în picioare.

După acest concurs, vinurile sub acest brand și-au făcut apariția în piață, mai întâi pe 18 mai, ca sponsorizare pentru alte două evenimente, și ultima dată la ARCUB, în cadrul IWCB 2017. Aici au fost disponibile două vinuri: un vin alb, demisec, 2014, cupaj din Fetească regală și Fetească albă, și un vin roșu, demisec, 2013, cupaj din Merlot și Syrah. Deci, premiatul stă acasă!!!

 

Foto: AZOC Star

Primul vin degustat a fost cel alb. Ce zice AZOC Star?

Vin alb demisec. Acest vin este relizat prin cupajarea a două soiuri semiaromate, Fetească Albă și Fetească Regală, soiuri autentice românești. Parfumul complex și delicat, specific soiului Fetească Regală, este completat de corpul amplu de la Fetească Albă, având ca rezultat un vin echilibrat, armonios gustativ, potrivit și pentru asocieri gastronomice.Ambalajul bag-in-box utilizat este produs in Franta de catre Smurfit Kappa, garantand prospetimea vinului pentru un consum de pana la 6 saptamani de la deschidere.                     

        Alc. 12, 6 % ; An de productie:2014

Să spunem că, în realitate, doar Feteasca regală este soi semiaromat. Totuși, aroma acestuia este departe de nivelul atins de alte surate din peisajul autohton. Este un vin demisec, cu prospețime și poate fi consumat ca vin de vară, de cursă lungă.

Al doilea a fost vinul roșu. Ce zice AZOC Star?

Vin rosu demisec - Syrah-ul își pune amprenta asupra aromei de fructe roșii proaspete, afine, zmeură și căpșune, precum și asupra culorii, roșu-vișinie. Merlot-ul completează gustul catifelat, fructat și vioi condiementat. Postgustul este de intensitate medie, plăcut amar. Acest cupaj de vin roșu din gama Vinuri Selecționate Costiniuc a obținut medalia de aur la “Concursul Național Vin Bag-in-Box,  Martie , 2017. ” , 2017’’.

        Alc. 12, 6 % ; An de productie: 2013 

În realitate, așa cum am arătat mai sus, medalia de aur a fost luată de un alt vin roșu de-al lor, cupajul de Cabernet Sauvignon și Merlot, 2015.

Ambele vinuri demiseci. Hmmm, pentru cine sunt vinurile astea? În opinia mea, cred că sunt vizați cei care organizează evenimente de genul nunți, botezuri și altele de acest gen, dar și cei care merg la iarbă verde sau aleg alte forme de relaxare. Vinuri plăcute, ușoare, pentru publicul larg, nu pentru pretențioși.

Acum văd că este într-o promoție. Ar veni 10 lei/l, deci  7,5 lei echivalentul unei sticle de 750 ml.
Una peste alta, o soluție de luat în seamă. 

Desaga cu impresii despre GoodWine (ediția a 19-a?)

postat 4 apr. 2017, 13:11 de Tiberiu ONUȚU   [ actualizat la 9 iun. 2017, 11:49 ]

(pentru cine are ochi să citească și mai mult de doi neuroni ca să înțeleagă)

1. Să reamintim:

- în perioada 15-17 aprilie 2016, a fost ediția a 15-a;

- în perioada 25-27 noiembrie 2016 a fost ediția a 18-a;

- în perioada 31 martie-2 aprilie 2017 a fost ediția a 19-a

Cine mă lămurește? Când au avut loc edițiile 16 și 17?

2. Până la ediția a 15-a prețul biletelor era de 20 lei care includea un pahar și suportul aferent. La ediția din toamnă prețul a fost de 30 lei (fără pahar), iar acum a ajuns la 50 lei (tot fără pahar).

În ritmul acesta, la ediția din toamna 2017 prețul ar putea fi de 70 lei (creștere proporțională) sau 80 lei (creștere exponențială).

3. În comunicatul dat în 15 decembrie 2016 s-a anunțat că în 2017 va fi o ediție specială. Nu-mi dau seama în ce a constat aceasta. Că s-a desfășurat în corpurile C4 și C5 sau că standul Republicii Moldova a fost doar în fotografia atașată comunicatului, nu și în realitate?

4. Hai să o spun direct: prețul biletelor este nesimțit de mare pentru serviciile oferite. Și o să vi le spun așa, pe nerăsuflate:

- la acest preț ar fi trebuit ca tot Bucureștiul să fie împânzit cu bannere care să anunțe evenimentul, drumul de la poarta de acces în Romexpo și până la cele două corpuri în care s-a desfășurat evenimentul să aibe indicatoare la tot pasul, traseul să fie unu liber, curat, frumos amenajat. Când amintesc de indicatoare nu mă gândesc la bucureșteanul obișnuit să vină la GoodWine, ci la cei care poate fac un drum de departe, poate chiar turiști, români și străini, care n-au mai fost în viața lor în "raiul" numit Romexpo. Când spun traseu liber mă gândesc că cei de la Romexpo puteau să aleagă un alt loc pentru desfășurarea meciului demonstrativ de ciclobal, nu în drumul spre cele două corpuri. Când spun traseu curat, frumos, amenajat, mă gândesc că vizitatorul se deplasează pe o porțiune obișnuită de asfalt, nu trebuie să ocolească spațiul ocupat de ciclobaliști (sic!) trecând printr-o zonă cu nisip aruncat/lăsat aiurea de un constructor care lucrează în stil neoromânesc.

- la 100 lei pentru VIP, ori oferta de vinuri trebuia să fie una cu totul și cu totul deosebită, ori vizitatorul se deplasa de la poarta de acces în Romexpo până la cele două corpuri pe un covor roșu însoțit de o hostesă care să-i țină umbrela precum se întâmplă cu concurenții de la MotoGP. Eu aș fi preferat prima variantă, dar la standul VIP au fost doar câteva vinuri cu care ați încercat să justificați prețul nesimțit al acestui tip de bilet.

- obiceiul ăsta de a vă screme în termeni din limba engleză vă face penibili. Lăsați deoparte masterclass că termenul acesta are la bază alt înțeles. Lăsați deoparte lounge că nu corespunde cu realitatea. Lăsați VIP că nu mai înduioșați pe nimeni cu titulatura asta. Iar când văd și prezentări de genul Romania’s Wine Convention mă apucă greața. Atitudine de indivizi dintr-o colonie engleză. Dacă vreți să faceți prezentarea și pentru străini atunci faceți o pagină distinctă în limba engleză, în franceză și în ce mai vreți voi. Dar nu vă mai prostiți în halul ăsta. Mai degrabă, schimbați-vă mentalitatea asta balcanică, atitudinea față de vizitatori și atunci o să vedeți că vor fi mai mulți vizitatori, mai mulți expozanți și, pentru voi, mai mulți bani.


- terminați odată cu firmele astea de pază care își trimit oamenii echipați ca pentru război. E târg de vin, nu altceva. Dacă patronii unor astfel de firme sunt atât de încuiați la minte încât să nu conceapă decât un acest gen de echipament, îi trimiteți la plimbare. Organizați o licitație în care să stabiliți condițiile minimale de admitere: costum, oameni spălați (la propriu și la figurat), o mică testare cu privire la modul de a interacționa cu vizitatorii și de a soluționa câteva cazuri speciale șamd. Terminați cu firmele care-și trimit angajați rotofei, cu priviri acre, care-și uită menirea și statutul.

- dacă e târg de vin înseamnă că expozanți sunt doar producători de vin. Nu de mașini sau de mâncare. Nici măcar de whisky. Ca să nu mai spun de bere. Adică, nici aici nu scăpăm de berari? Mai lipseau producătorii de băuturi chimice și tacâmul era complet.

- foarte frumos că se organizează cu această ocazie și seminarii (vedeți că se poate?) legate de acest domeniu, dar modul cum s-a desfășurat în acest an a fost execrabil. La edițiile anterioare, genul acesta de evenimente se desfășura în corpul E2 (sălile Eminescu, Sadoveanu) . Acum s-a desfășurat chiar în corpul C5 într-un spațiu delimitat de niște panouri de plastic. Participanții de la aceste evenimente auzeau toată forfota din cadrul târgului, auzeau comentariile sau discuțiile telefonice ale celor care erau în vecinătatea acestui spațiu, iar când era un anunț la stația de amplificare era nevoie să se întrerupă prezentarea. Întrebați-l pe Achim Laurențiu Avram cum a fost.

5. Consecința a fost previzibilă. Număr redus de expozanți, număr redus de vizitatori, ofertă redusă de vinuri din partea acestora. Gata, a-nțărcat bălaia, nu mai pupă nimeni Apogeum sau ceva similar la evenimente organizate în halul ăsta. Nici măcar la VIP.

Un singur lucru a fost de apreciat: faptul că evenimentele asociate acestui târg au fost gratuite, accesul făcându-se pe bază de înscriere. Am eu un dinte contra celor care cer bani de la potențialii clienți ca să-și facă reclamă la propriile vinuri.

PS Confirm cele spuse aici de Mihai Vasile. Și încă a fost prea blând.

Vă aștept comentariile pe forum.

La GoodWine, monșer!

postat 22 nov. 2016, 12:03 de Tiberiu ONUȚU   [ actualizat la 1 iun. 2017, 11:34 ]

Amicul meu, Bogdan, mă sună acum o lună și-mi spune:

-  În noiembrie avem de lucru.

- Cum adică, avem de lucru?

- Păi, avem TASTEVIN - Confreria Vinului...

- Monșer, am fost la o etapă. Mai merg doar la gală.

- Avem Floare de Toamnă...

- Da, trebuie să-i iau un interviu domnului Sergio Faleschini. Merg.

- Avem GoodWine. Uite, au anunțat și pe Facebook. Între 25 și 27 noiembrie, la Pavilionul C1 de la Romexpo.

- Măi, Bogdane, am mai fost. Știu producătorii, știu vinurile lor. De ce-aș mai merge?

- Să degustăm vinuri noi care nu au mai fost prezentate până acum.

- E, câte-or fi? Le-numeri pe degete.

- Să mergem la masterclass-urile organizate acolo.

- Da? La alea unde organizatorii cer taxă de participare ca să-și promoveze vinurile. Ce, am moacă de fraier?

- Vin și producători care nu au mai fost prezenți altă dată.

- Hmmm, să zicem.

- Mă exasperezi. Ai zis că vrei să scrii cartea aia cu soiurile... Na, să ne întâlnim cu oameni care te-ar putea ajuta cu informații. Să ne întâlnim cu prietenii din branșă. Să degustăm vinurile care ne-au impresionat în alte ocazii. Trei motive așa, la prima strigare, dar sunt atâtea.

- Gata, gata, m-ai convins. 

- Atunci, la GoodWine, monșer! 

Degustare de vinuri la Balkan Bistro

postat 2 mai 2016, 07:56 de Tiberiu ONUȚU   [ actualizat la 1 iun. 2017, 11:34 ]

Nu sunt fan Facebook, dar la recomandarea unor persoane mai versate (care mi-au spus că dacă nu am cont pe Facebook nu exist) am luat în calcul posibilitatea de a-mi face un astfel de cont. Un prieten apropiat mi-a spus că unele evenimente din lumea vinului sunt prezentate numai pe Facebook și, deci, ... ar cam fi cazul.

În regulă. Am cont, deci exist! Și constat că sunt evenimente din lumea vinului despre care se vorbește numai pe Facebook. La unul din acestea am participat joi seară. E vorba de o degustare de vinuri la Balkan Bistro din incinta Grand Hotel Continental.

Am ajuns ceva mai târziu (ora 20:00) și, în cazul meu, e posibil ca acesta să fie motivul pentru care ordinea de sosire a vinurilor și preparatelor să se fi dat un pic peste cap.

Am primit la început Cuvee D'Excellence Riesling Italian, Tămâioasă românească de la Terasele Danubiene și, imediat, un tofu grill aromat cu sos de ghimbir și susan. Numai că, la acest preparat, merge vinul roșu!!!


În scurt timp își face apariția și o porție de crab cakes cu salată de grapefruit. Mă rog, așa este trecută în meniu.

Cârcotașul din mine (pus pe șotii)  i-ar fi spus pârjoale de crab, dar cum crabii nu prea se cultivă (sic!) în Moldova, aș fi mers pe denumirea de chiftele. Și nu cred că aș fi departe de adevăr. Dar cum la noi nu e mâncarea bună dacă nu ai denumiri în engleză, gazdele au ales această denumire. Numai că, arătându-i fotografia cuiva mai plimbat decât mine prin țări străine mi-a spus că acest preparat nu este crab cake!!! Chiar și cei de pe Wikipedia (deși nu trebuie luat de bun tot ce scrie pe acolo, în special pe cea în limba română) au altă viziune cu privire la acest preparat.

În fine, indiferent cum s-o numi acesta, a fost foarte bun, iar Rieslingul italian s-a potrivit de minune. Un vin galben-verziu, sec, cu o aciditate plăcută. Este cel mai bun vin de la noi din Riesling italian pe care l-am băut până acum.Nu prea era potrivit, dar după ce am terminat cu acestea, de teamă să nu se încălzească mai mult decât prevede legea (sic!), am degustat și Tămâioasa românească, să văd și eu cum se prezintă. Vinificat în demisec, cu arome pronunțate de flori de tei și soc și o aciditate plăcută. Foarte bun.

 

Gazdele au adus apoi vinul roșu, Merlot, Prince Mircea (pe care l-am lăsat la aerisit) și apoi spaghete de zucchini cu Camembert, crumbles de migdale și lămâie, adică, mai pe românește spaghete de dovlecei, cu camembert, migdale măcinate/fărâmițate și lămâie. Apelez din nou la persoana menționată mai sus care mă întreabă: de ce zucchini și nu dovlecei? Și vine tot ea cu răspunsul: fițe ca să meargă la consumatorul internațional. Și continuă...

După o reflexie aprofundată și cum sunt o persoană cu foarte multă imaginație, am ajuns la concluzia că acele două feliuțe de migdale așezate pe coaja camembertului ar putea fi considerat într-un roman SF ca un cramble de migdale. Dar aici nu mai este de iertat, e furt.

O, ho, hoooo!!! S-a ambalat rău de tot. Dar prin Franța se văd altfel lucrurile.

Acum, nu știu cum să vă zic, nu am văzut migdalele, nici întregi, nici fărâmițate, nici măcinate cum e cafeaua, dar preparatul a fost foarte bun. M-aș fi bucurat să fi avut atunci la îndemână Cuvee D'Excellence Sauvignon Blanc, dar acest vin a venit mai târziu după ce am terminat de mâncat acest preparat!!! 

Evident, nu puteam să-mi refuz curiozitatea de a-l degusta. Un vin sec, cu aciditate plăcută și aroma specifică de mere verzi. Păcat că nu am avut posibilitatea de a-l asocia cu un preparat culinar din motivul invocat mai sus.

Apropo, toate vinurile sunt de la Stârmina, nu de la Starmina. Observația este și pentru producător (care, dacă a putut să scrie Tămâioasă românească, putea să scrie și Stârmina), dar și pentru cel care a servit vinul și ar fi trebuit să cunoască acest lucru. Până una-alta, m-am jucat un pic cu mobilul și uitați ce a ieșit.

La un moment dat a apărut și pastele gnocchi cu ricotta și ciuperci chanterelle, dar după ce am gustat un pic i-am dus dorul acelui Riesling italian încercat mai înainte. Cum paharul de vin se golise la... să-i zicem crab cake, nu am îndrăznit să mai cer.

Salata de primăvară Panzanella cu ouă de prepeliță, ridichi și dresing vinaigrette nu am văzut-o la față pentru că... nu am fost servit cu așa ceva. Pun asta pe seama faptului că am ajuns mai târziu la bistro.

Am trecut, în sfârșit, la tofu grill aromat cu sos de ghimbir și susan acompaniat de vinul Prince Mircea. N-are sens să mai spun ceva despre acest vin pentru că s-a tot scris. În combinația prezentată m-a uns la suflet.

De celelalte vinuri roșii nu m-am bucurat pentru că nu mi s-au adus. Bine, nici nu am cerut. În consecință, mi-am păstrat un pic din acest vin și pentru preparatul următor: antricot de vită stir-fry cu juliene de legume aromate cu ghimbir.

Mda, am făcut fotografia după ce am început să consum din preparat. Luați situația ca atare.

Seara s-a încheiat cu mousse de ciocolată neagră cu zmeură și biscuiți de casă, aromați cu ghimbir și scorțișoară. Combinație delicioasă. Ei, acum ar fi mers Cuvee D'Excellence  Tămâioasă românească, dar... gazdele au ales să fie servită la început, nu la acest desert.

Opinii de final. În ciuda criticilor pe care le-am făcut, a fost o seară frumoasă. Eu am venit la o degustare de vinuri. Se poate spune că a fost o seară Stârmina pentru că toate vinurile au fost de acolo. Și, la acest capitol, toate au fost foarte bune. La acest lucru a contribuit nu doar asocierea foarte bună cu preparatele oferite, ci și faptul că au fost servite la temperatura potrivită pentru fiecare vin în parte. Spun asta pentru că, în urmă cu aproape o săptămână în urmă, am servit același Rieslig italian dar adus la o temperatură mai degrabă potrivită pentru vinurile roșii, nu pentru albe. Și a fost groaznic.

Am savurat toate preparatele care mi-au fost oferite. Și nu-i lucru minor. E adevărat că aș fi preferat să am acel Sauvignon blanc la spaghete sau Rieslingul italian la acele paste gnocchi, dar n-a fost să fie.

Am apreciat foarte mult ambianța. Nici aglomerație, nici oameni puțini. Lume destinsă, discuții pe un ton reținut, civilizat, cum nu am mai văzut de mult timp.

Am apreciat deschiderea din partea gazdelor. Atât organizatoarea acestui eveniment, cât și cei care au servit vinurile și preparatele au fost aproape la orice solicitare sau sugestie. Felicitări!

Eu aș veni cu următoarele recomandări:

1. Meniurile să fie în limba română, fără efuziuni agresive de termeni din limba engleză. Pentru străini se poate face un meniu în engleză și cred că s-a rezolvat această problemă.

2. Un pic mai multă atenție la momentul când sunt aduse vinurile. Poate s-a întâmplat numai la mine, habar nu am. Dar pentru un oaspete mai pretențios s-ar putea să conteze.

3. Atenție și la modul cum se face rezervarea. Eu m-am înscris pe Facebook, dar se pare că metoda nu a fost cea mai bună de vreme ce nu m-am regăsit pe listă când am ajuns acolo.

Mulțumesc gazdelor pentru această seară frumoasă.

1-10 of 12