Politică


Interviu cu secretarul de stat din MADR, Emil-Florian Dumitru - partea a II-a

postat 28 oct. 2020, 14:45 de Vie si Vin   [ actualizat la 28 oct. 2020, 15:21 ]

Cum vă spuneam și înainte, vă prezint răspunsurile primite de mine pe 20 octombrie de la domnul secretar de stat Emil-Florian Dumitru prin intermediul departamentului comunicare al MADR. Răspunsurile sunt ușor de identificat, ele fiind scrise cu caractere îngroșate.

 

1. Sunteți politician? Dacă da, din ce partid? Care este politica vitivinicolă a partidului din care faceți parte?

2. Sunteți unul din cei 5 subsecretari de stat din organigrama MADR. Cu ce se ocupă fiecare din acești? Care sunt atribuțiile dvs.?

3. Mă uit pe organigrama MADR (versiunea 24.10.2019) și la prima vedere pare a fi foarte stufoasă. Câte funcții din această organigramă sunt ocupate? Numeric, nu procentual.

4. Văd că sunt următoarele direcții generale: a) politici agricole; b) politici în industrie alimentară și comerț; c) buget finanțe și fonduri europene; d) dezvoltare rurară; e) pescuit; f) afaceri europene și relații internaționale. Nu cumva acestea sunt dezechilibrate? Adică, pescuitul are o așa importanță comparabilă cu tot  ce-nseamnă politici agricole?

5. În cadrul direcției generale politici agricole observ că este o direcție politici în sectorul vegetal și o direcție politici în zootehnie. Ce cuprinde acest sector vegetal? Să înțeleg că aici intră și viticultura? Cum se numește structura care se ocupă de acest domeniu și din câte persoane este ea formată?

R: Potrivit prevederilor Ordinului MADR nr. 1656/R/2018 privind aprobarea Regulamentului de Organizare si Funcționare a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu completările ulterioare, Direcția Politici în Sectorul Vegetal (DPSV) îndeplinește obligațiile care decurg din aplicarea prevederilor Tratatului de Aderare, elaborează, coordonează, implementează și monitorizează implementarea politicilor agricole în sectorul vegetal, in conformitate cu Programul de guvernare și reglementările Uniunii Europene în domeniul Politicii Agricole Comune.

Sectoarele de activitate cuprinse în cadrul DPSV sunt: culturi de câmp, culturi horticole, agricultura ecologică, ecocondiționalitate, promovare produse agricole și vinuri, biotehnologii, sinteze și ISAMM. Sectorul culturi horticole cuprinde și viticultura iar pentru acest subsector sunt arondate 2 persoane.

6. Care este ponderea în plan economic a sectorului vitivinicol comparativ cu celelalte domenii agricole?

R: Potrivit datelor INS (comunicat de presa nr. 194/24.07.2020 – date semidefinitive) pentru anul 2019 ponderea  producției vegetale, raportată la producția ramurii agricole este de 69,9%, comparativ cu 28% ponderea producției animală și 1,99% servicii agricole.

Pentru anul 2019, în cadrul structurii valorii producției vegetale pe principalele grupe de culturi, grupa fructe și struguri reprezintă 9,5%.

7. Care sunt proiectele în domeniul vitivinicol ale actualului guvern, respectiv ale acestei echipe ministeriale?

R: Sectorul vitivinicol românesc a avut și el de suferit din cauza pandemiei generată de COVID-19 și a amplelor restricții instituite în ultimele luni pentru a aborda criza sanitară. Pentru a răspunde impactului crizei rezultate în urma pandemiei de COVID-19 la nivel național a fost adoptată o nouă măsură cu caracter excepțional, respectiv distilarea vinului în situații de criză.

Prin această măsură se are în vedere reducerea stocurilor de vin, existente în exces pe piața națională, ca urmare a măsurilor luate pentru atenuarea efectelor pandemiei generată de COVID-19, precum și îmbunătățirea performanțelor economice ale producătorilor vitivinicoli care se confruntă cu dificultăți financiare și cu probleme de flux de numerar generate de situația actuală instabilă a pieței vitivinicole.

8. De ce toate vinurile efervescente sunt considerate vinuri spumoase din punct de vedere fiscal? Nu există o colaborare cu Ministerul de Finanțe pentru o punere de acord a termenilor?

R: În înțelesul Codul de procedură fiscală aprobat prin Legea nr. 227/2015 privind Codul de procedură fiscală vinurile au fost grupate în:

a) vinuri liniştite, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 şi 2205, cu excepția vinului spumos, aşa cum este definit la lit. b);

b) vinuri spumoase, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205 şi care:

1.sunt prezentate în sticle închise cu dop tip ciupercă fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune egală ori mai mare de 3 bari datorată dioxidului de carbon în soluţie; şi

2.au o concentrație alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depășește 15% în volum, şi la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

Denumirea ,,vinuri efervescente,, nu se regăsește nici în Codul de procedură fiscală și nici în Legea nr. 164 / 2015 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole.

Pentru o abordare unitară, legislația națională tine seamă de clasificarea mărfurilor din Nomenclatura combinată, respectiv de codurile si denumirea acestora.

9. Cum protejează statul român patrimoniul viticol național? Sunt protejate soiurile obținute de către cercetătorii români? Cum sunt valorificate aceste soiuri pe plan național și internațional? Câți bani s-au obținut din valorificarea acestor soiuri?

R: Prin Legea nr. 164 / 2015 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole a fost stabilit cadrul juridic general de funcționare a filierei vitivinicole in ceea ce privește producerea, atestarea originii , comercializarea si controlul produselor vitivinicole.

Soiurile și clonele de viță-de-vie trebuie să facă parte din Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, care este elaborat anual de către Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor pe baza metodologiei de examinare tehnică și de prezentare a noilor soiuri, în vederea înregistrării în Registrul soiurilor.

Înregistrarea soiurilor din speciile agricole şi horticole în Catalogul oficial național permite cultivarea şi comercializarea lor pe teritoriul României şi a statelor membre ale Uniunii Europene.

Amelioratorii sau amenințătorii de soiuri pun la dispoziția operatorilor economici înregistraţi, care multiplică soiurile, tehnologiile specifice de producere a acestora pe bază de contract, acordul de multiplicare pentru soiurile protejate prin brevet şi descrierea caracterelor morfologice, în conformitate cu Uniunea Internaţională pentru Protecţia Noilor Soiuri de Plante.

MADR nu deține informații privind valorificarea și veniturile obtinute de către operatorii economici înregistraţi pentru producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea soiurilor.

10. Să luăm un exemplu. În statistica de la ONVPV de la 31.12.2019 existau 401, 61 ha cu soiul Rkațiteli, 394, 54 ha de Galbenă de Odobești, 388,26 ha de Crâmpoșie, 301,62 ha de Iordană, 296,79 ha de Băbească gri, 237,22 ha de Oporto, 85,19 ha de Tempranillo, 77,60 ha de Neuburger, Sangiovese 75,18 ha, Aromat de Iași 64,04 ha. Se face vin din aceste soiuri? Menționați, vă rog, câte 3 vinuri obținute din fiecare soi enumerat.

R: Pentru intrebarea dvs referitoare la statistica transmisa de ONVPV , aceasta statistica la data de 31 Decembrie 2019 extrasa din Registrul Plantatiilor Viticole reflecta ca aceste soiuri mentionate de dvs se afla in cultura la nivelul intregii tari, ele sunt de altfel si soiuri de struguri de vinificatie nominalizate in caietele de sarcini din care se pot  obtine vinurile DOC si IG si pot ca, in functie de specificul arealului de cultura cu tipicitatea proprie (areale geografice DOC/IG) de conditiile de clima dar si de interesul producatorilor care le au in cultura, sa facă  obiectul obtinerii vinurilor sub simbolurile calitatilor DOC si IG.

Pentru soiul Galbena de Odobesti, productia de vinuri este rezultatul unui interes manifestat de unii producatori din zona Moldovei, dictat de potentialul pe care il are acest soi, este cultivat majoritar in arealul Odobesti dar in proportii mici si in alte areale, vinurile sunt semi-aromate. Soiul completeaza paleta extinsa si valoroasa de soiuri romanesti pentru zona Moldovei precum Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin, Frâncuşă  ori Zghihară de Huși, unele dintre ele fiind incluse in statistica plantarilor cu fonduri europene tocmai pentru potentialul de evolutie dar si pentru revigorarea traditiei soiurilor nationale.

Producerea vinurilor din soiurile indicate, inregistrate in RPV si daca au fost incluse in sistemul de autorizare specific, este o optiune a producatorilor interesati care decid daca este oportuna producerea lor in contextul in care se obtine productie vitivinicola corespunzatoare care sa respecte normele de productie stabilite prin Legea viei si vinului nr. 164/2015.

De asemenea, trebuie sa amintim ca exista societăți care utilizează  în portofoliul de produse, aceste soiuri pentru obtinerea de cupaje.

11. Pe data de 28 august 2019 am trimis la MADR un email în care arătam că sunt diferențe (mari de tot) între datele statistice menționate de MADR și cele menționate de ONVPV. După un schimb prelungit de emailuri mi s-a transmis că Registrul Plantațiilor de Vie trebuie să fie sursa datelor statistice pe care și instituțiile abilitate ar trebui să o consulte. Observ că în continuare sunt afișate aceleași date statistice eronate. Care este motivul pentru care MADR menține în continuare aceste date statistice? Sursa.

R: Datele operative privind suprafețele cultivate cu viță de vie existente pe site-ul MADR la secțiunea Viticultura-Vinificație sunt colectate de către structurile subordonate și au un caracter informativ și dinamic. Pot avea valori diferite, în funcție de momentul în care sunt consultate înregistrările din Registrul Plantațiilor Viticole, aceste date modificându-se în funcție de plantările/defrișările ce se realizează și se înregistrează în acest registru. De aceea aceste date sunt denumite operative, pentru că au caracter dinamic și suferă actualizări periodice, ele servind ca bază pentru elaborarea ulterioară a statisticilor oficiale.

Referitor la această întrebare, doresc să clarific următoarele: suprafețele cu viță-de-vie înregistrate în Registrul Plantațiilor Viticole nu sunt date statistice. Aceste suprafețe sunt cele declarate de către persoanele fizice și juridice deținătoare de plantații odată cu crearea Registrului Plantațiilor Viticole (R.P.V.) în anul 2003. Din anul 2003 și până în prezent datele din Registrul Plantațiilor Viticole au fost actualizate/modificate în conformitate cu legislația în vigoare, spre exemplu: au fost înregistrate plantări noi, au fost eliminate plantații prin defrișări, au fost modificate date ale parcelelor viticole ...

Pentru a clarifica situația, datele cu suprafețe de viță-de-vie din R.P.V. sunt date brute pe baza cărora se pot face prelucrări statistice dar acest lucru nu înseamnă că alte instituții nu pot face prelucrări statistice pe baza unor eșantioane de date colectate după diferite proceduri și care nu au ca sursă R.P.V..

Datele de pe site-ul MADR au sursă de proveniență datele transmise de DAJ,  iar diferențele apărute se datorează faptului că datele nu sunt raportate exclusiv din Registrul Plantațiilor Viticole.

12. În sursa sus-menționată sunt prezentate date statistice cu privire la suprafețele viticole pentru fiecare regiune viticolă a României. Felicitări! De ce nu avem astfel de date statistice și despre podgoriile României?

R: Referitor la datele privind suprafețele cu soiuri de viță de vie pe podgorii vă comunicăm că MADR nu deține o astfel de statistică. În legislația națională specifică sectorului vitivinicol în vigoare în acest moment nu se mai regăsește noțiunea de ,,podgorie,, și doar noțiunea de ,,regiuni viticole,, pentru a avea aceeași unitate de măsură la nivel european când ne raportam la arealele de cultură . 

13. În statisticile ONVPV (31.12.2019) sunt 83.420,90 ha cu hibrizi admiși temporar (!!!), 90,76 ha hibrizi (!!!), 71,41 ha Noah, 4,84 ha Isabelle, 3,33 ha nespecificat (!!!), Othelo 2,53 ha, Herbemont 1,18 ha, Jackuez 0,03 ha. Practic, 83.594,98 ha, adică 44,87% din suprafața viticolă a țării. Cum explicați faptul că este o suprafață așa de mare cu hibrizi? 

RSuprafața cu hibrizi înregistrată în R.P.V. a fost declarată tot la nivelul anului 2003 prin recensământ viticol.Această suprafață mare cu hibrizi a făcut parte din patrimoniul viticol al României înainte de aderarea la Uniunea Europeană și a fost declarată de deținători odată cu constituirea Registrului Plantațiilor Viticole.

14. Considerați că procentul ridicat de hibrizi dă o imagine bună României pe plan internațional?

R: În ultimii 15 ani sectorul vitivinicol si-a consolidat poziția prin investiții realizate cu fonduri europene și nationale, România rămânând în acest mod consecventă obiectivului fundamental de dezvoltare și modernizare continuă.

Mărturie a interesului manifestat de producătorii români pentru creșterea și promovarea calității vinului românesc stă participarea acestora la majoritatea concursurilor internaționale de vinuri. Efortul și priceperea acestora a determinat recompensarea imaginii vinului românesc cu unele dintre cele mai înalte distincții acordate acestui rege al băuturilor.

15. Aveți în plan să eliminați hibrizii din cultură? Dacă da, cum vedeți aplicat acest plan?

R: Prin punerea în aplicare a măsurilor se sprijin din actualul Program Național de Sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023 precum si prin intervențiile ce se vor stabilii în cadrul Planului Național Strategic 2021-2027 se are în vedere în permanență creșterea competitivității producătorilor de vin, îmbunătățirea performanțelor globale ale acestora.

16. Aveți o soluție de rezervă pentru oamenii care nu vor să planteze vițe din soiuri nobile?

R: Prin măsura de restructurare/ reconversia a plantațiilor viticole pentru exercițiul financiar 2019- 2020, majorarea contribuției Uniunii Europene de la maximum 75% la maximum 80% din valoarea costurilor restructurării face mai atractivă măsura pentru cei interesați sa înființeze plantații tinere de vită-de-vie.

17. Cum explicați că se importă cantități foarte mari de vinuri vrac? Se amestecă vinul autohton cu vin de import? Se vinde la bag-in-box?

R: Piața este expresia reglării cererii si ofertei de produse vitivinicole. Atât legislația europeană cât și cea națională prevăd norme clare privind importul produselor vitivinicole și comercializare acestora (inclusiv norme de ambalare, etichetare si prezentare). De asemenea, cadrul legislativ național cuprinde norme specifice privind controlul producție vitivinicole precum și autoritățile care au atribuții si competente specifice care să garanteze o bună funcționare a pieței.

18. Care este instituția care se ocupă cu promovarea vinului românesc? Menționați actul normativ în care este prevăzut acest atribut.

R: Potrivit prevederilor Legii nr. 164 /2015 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole, cu modificările și completările ulterioare,  O.N.V.P.V. poate aloca sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează promovarea producţiei vitivinicole. De asemenea, Organizaţia Interprofesională pe filiera vitivinicolă O.I.P.A. pentru filiera "struguri, vin, produse pe bază de vin" desfășoară acţiuni de promovare a vinurilor.

De asemenea, la nivelul MADR, ținând seamă de prevederile OUG nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acţiuni de informare şi promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în plan intern şi internaţional, cu modificările și completările ulterioare, se organizează acțiuni de informare şi promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în plan intern şi internațional.

Totodată, la nivelul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri prin instrumentele și programele de promovare la export gestionate de către direcțiile de specialitate din cadrul acestui, asigură sprijinirea operatorilor economici români în acțiunile de promovare a exportului.

19. Care este politica guvernului cu privire la dezvoltarea viticultorii și promovarea vinului românesc în plan extern? Cum se face promovarea României viticole?

R: La nivelul MADR se fac demersuri pentru identificarea măsurilor necesare pentru atenuarea dificultăților cu care se confruntă sectorul vitivinicol, ca urmare a crizei pandemice generată de COVID-19. 

De asemenea, menționăm că măsura de promovare a vinurilor este eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, în cadrul căreia producătorii vitivinicoli și formele asociative profesionale ale acestora pot depune și obține sprijin financiar pentru implementarea programelor de informare si promovare a vinurilor pe piața interna si pe terțe piețe.

20. Ați lucrat la ONVV (consilier) și apoi la ONIV (director executiv). Care a fost contribuția dvs. la promovarea vinului românesc?

21. Cunoașteți cum se promovează celelalte țări viticole?

AustriaAzerbaidjanBulgariaFranțaGeorgiaGermaniaGreciaItaliaMacedoniaMarea BritanieMoldovaMuntenegruPortugaliaScoțiaSlovaciaSloveniaSpania,  Țara GalilorȚările de Jos,  UcrainaUngaria. De ce nu se promovează și România așa cum o fac celelalte țări europene? Este vreun impediment pentru România să procedeze în mod similar?

De ce nu se promovează și România așa cum o fac celelalte țări europene? Este vreun impediment pentru România să procedeze în mod similar?

22. Art. 5 din HG  1408/2009:

(2)O.N.V.P.V. poate susţine financiar editarea în limba română şi/sau într-o limbă de circulaţie internaţională de cărţi, broşuri şi alte materiale de promovare şi prezentare a sectorului vitivinicol românesc, pe piaţa internă şi internaţională, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 164/2015, cu modificările ulterioare. Materialele respective pot fi înmânate cu titlu gratuit cu ocazia unor manifestări de profil şi de asemenea pot fi comercializate.

În acest sens, a fost tipărită o lucrare cu cramele din România. Din ce motiv o mare parte din lotul tipărit zace la ONVPV și nu este scos la vânzare sau măcar oferit gratuit în acțiunile de promovare a vinului românesc?

23. Recent, USAMV a cumpărat o plantație de vie din Apoldu de Sus.  Nu se menționează explicit care, dar din cercetările făcute de mine este vorba de plantația producătorului Gorgandin. Cum justificați achiziționarea acestei plantații în condițiile în care ea se găsește la 160 km de facultate, nu are o cramă, iar pentru întreținerea unei suprafețe de 65 ha de vie cât are plantația este necesară multă forță de muncă. Ori, vara studenții sunt în vacanță.

24. Cum este sprijinită cercetarea viticolă românească? Menționați procentul din PIB alocat acestui domeniu. Considerați că este suficient? Menționați câteva realizări ale cercetării agricole românești valorificate de statul român.

25. Recent, cei de la Digi24 au ridicat problema academiile paralele unde persoane care nu au putut intra în Academia Română primesc bani de la statul român pentru activitatea didactică și științifică pe care au avut-o de-a lungul vieții. Pe lângă amărăciunea exprimată de adevărații academicieni (Ioan Aurel Pop) se crează și o confuzie totală, cum spunea și academicianul Eugen Simion. 

Una din cele 4 academii paralele este ASAS care, la origine (1886) a fost Stațiunea Centrală Agronomică, apoi a devenit secție în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice al României (1927). Este adevărat că o perioadă (1942-1962) a funcționat ca Academie de Agricultură, dar și atunci a fost aceeași eroare ca și acum. Eroarea a fost corectată în 1962 prin transformarea acesteia în Institutul Central de Cercetări Agricole, iar în 1969 se transformă iar în academie sub numele actual ASAS.

Ce mai reprezintă azi ASAS? O instituție de cercetare sau o instituție de recompensare suplimentară a activității unor oameni de știință? Considerați că este normal ca unii oameni să primească o recompensă financiară suplimentară față de pensie? Pe de altă parte, considerați normal ca activitatea stațiunilor de cercetare, finanțarea acestora, să fie supracontrolată de această ASAS? Nu cumva această instituție ar fi trebuit să aibe ca scop cercetarea propriu-zisă?

26. Cunoașteți situația de la SCDVV Drăgășani? Este adevărat că o parte din donația lui I.C. Teodorescu a fost descompletată? Este adevărat că tot acolo colecția ampelografică este în pericol de a ajunge în paragină, iar elitele și soiurile din colecție să dispară pentru totdeauna? Este adevărat că acolo s-au furat bunuri materiale? Ce măsuri a luat ASAS? Considerați că ministerul poate lua măsuri eficiente pentru salvarea patrimoniului viticol și material de acolo?

27. Știați că în România intră material săditor din Bulgaria, Moldova, Ucraina neomologat și fără certificat fitosanitar adecvat? Conștientizați că este un pericol real de a intra în România boli care poate acum nu există la noi, unele pentru care nu există soluții de combatere? Ce măsuri ia statul român pentru a împiedica astfel de situații?

28. Știați că sunt situații în care clientul comandă un soi, iar pepinieristul/comerciantul (în special străin) trimite alt soi? Știați că se comercializează și soiuri care nu există? A se vedea cazul Grădina cu Vie din Timișoara care vindea soiul Sultanina SS, soi care nu există în realitate. Care sunt măsurile pe care ministerul le ia pentru preîntâmpinarea unor astfel de cazuri.

29. În condițiile în care se fac în continuare replantări pe suprafețe mari, care sunt motivele pentru care producătorii români comandă material săditor în alte țări? Statul român sprijină în vreun fel pepinieriștii români?

30. Cum este protejat patrimoniul viticol național, în general și soiurile naționale, în special? Știați că la SCH Cluj nu mai există în colecția ampelografică niciun soi de struguri obținute de Ștefan Oprea? Știați că unele dintre ele nu se mai găsesc nicăieri, indiferent că vorbim de USAMV Cluj, de SCDVV Blaj sau ICDVV Valea Călugărească? Nu există nicio responsabilitate a nimănui față de patrimoniul viticol național, în general, și față de realizările înaintașilor, în special?

31. Câte soiuri românești știți că există în patrimoniul viticol al României?

R: Din lista cu soiuri înregistrate în acest moment în R.P.V.avem în jur de 35 de soiuri românești pentru vin cu suprafețe de la 2,5 ha în sus

32. Vă plac strugurii? Menționați 5 soiuri românești prefiloxerice și 5 soiuri românești obținute de cercetarea viticolă românească.

33. Care sunt evenimentele din lumea vinului la care ați participat în cursul anului trecut?

34. Vă place vinul românesc? Dintre acestea, ce vin alb, rose și roșu vă plac?

35. Puteți menționa spumantele românești favorite? Ce apreciați la fiecare din ele?

Interviu cu secretarul de stat din MADR, Emil-Florian Dumitru - partea I

postat 28 oct. 2020, 14:29 de Vie si Vin   [ actualizat la 29 oct. 2020, 12:08 ]

Inițial am vrut să iau un interviu ministrului agriculturii, Nechita-Adrian Oros. Nu s-a putut. După mai multe încercări mi s-a transmis telefonic că domnul ministru nu se pricepe la viticultură, așa că pentru interviul dorit va fi delegat secretarul de stat Emil-Florian Dumitru. Neavând încotro... am acceptat această soluție. Mi s-a cerut să trimit întrebările în scris. Am acceptat și această condiție. Și, dacă tot mi s-a spus că o să dureze până când va avea loc, am cerut ca înainte de interviul propriu-zis să primesc prin email statistici pe ultimii 30 ani cu următoarele:

a) suprafața viticolă a României; defalcat, soiurile nobile (de masă și de vin) și cele hibride;

b) producția de struguri; defalcat, de masă și de vin;

b) producția de vin;

c) producția de vinuri efervescente, separată pe cele 4 categorii: vinuri spumante, spumoase, petiante și perlante;

d) exportul și importul de vin;

e) exportul și importul de struguri de masă;

Cum astea sunt ocazii cam rare am zis să profit de moment. În consecință, lista cuprindea 35 de puncte de interes. 

1. Sunteți politician? Dacă da, din ce partid? Care este politica vitivinicolă a partidului din care faceți parte?

2. Sunteți unul din cei 5 subsecretari de stat din organigrama MADR. Cu ce se ocupă fiecare din acești? Care sunt atribuțiile dvs.?

3. Mă uit pe organigrama MADR (versiunea 24.10.2019) și la prima vedere pare a fi foarte stufoasă. Câte funcții din această organigramă sunt ocupate? Numeric, nu procentual.

4. Văd că sunt următoarele direcții generale: a) politici agricole; b) politici în industrie alimentară și comerț; c) buget finanțe și fonduri europene; d) dezvoltare rurară; e) pescuit; f) afaceri europene și relații internaționale. Nu cumva acestea sunt dezechilibrate? Adică, pescuitul are o așa importanță comparabilă cu tot  ce-nseamnă politici agricole?

5. În cadrul direcției generale politici agricole observ că este o direcție politici în sectorul vegetal și o direcție politici în zootehnie. Ce cuprinde acest sector vegetal? Să înțeleg că aici intră și viticultura? Cum se numește structura care se ocupă de acest domeniu și din câte persoane este ea formată?

6. Care este ponderea în plan economic a sectorului vitivinicol comparativ cu celelate domenii agricole?

7. Care sunt proiectele în domeniul vitivinicol ale actualului guvern, respectiv ale acestei echipe ministeriale?

8. De ce toate vinurile efervescente sunt considerate vinuri spumoase din punct de vedere fiscal? Nu există o colaborare cu Ministerul de Finanțe pentru o punere de acord a termenilor?

9. Cum protejează statul român patrimoniul viticol național? Sunt protejate soiurile obținute de către cercetătorii români? Cum sunt valorificate aceste soiuri pe plan național și internațional? Câți bani s-au obținut din valorificarea acestor soiuri?

10. Să luăm un exemplu. În statistica de la ONVPV de la 31.12.2019 existau 401, 61 ha cu soiul Rkațiteli, 394, 54 ha de Galbenă de Odobești, 388,26 ha de Crâmpoșie, 301,62 ha de Iordană, 296,79 ha de Băbească gri, 237,22 ha de Oporto, 85,19 ha de Tempranillo, 77,60 ha de Neuburger, Sangiovese 75,18 ha, Aromat de Iași 64,04 ha. Se face vin din aceste soiuri? Menționați, vă rog, câte 3 vinuri obținute din fiecare soi enumerat.

11. Pe data de 28 august 2019 am trimis la MADR un email în care arătam că sunt diferențe (mari de tot) între datele statistice menționate de MADR și cele menționate de ONVPV. După un schimb prelungit de emailuri mi s-a transmis că Registrul Plantațiilor de Vie trebuie să fie sursa datelor statistice pe care și instituțiile abilitate ar trebui să o consulte. Observ că în continuare sunt afișate aceleași date statistice eronate. Care este motivul pentru care MADR menține în continuare aceste date statistice? Sursa.

12. În sursa sus-menționată sunt prezentate date statistice cu privire la suprafețele viticole pentru fiecare regiune viticolă a României. Felicitări! De ce nu avem astfel de date statistice și despre podgoriile României?

13. În statisticile ONVPV (31.12.2019) sunt 83.420,90 ha cu hibrizi admiși temporar (!!!), 90,76 ha hibrizi (!!!), 71,41 ha Noah, 4,84 ha Isabelle, 3,33 ha nespecificat (!!!), Othelo 2,53 ha, Herbemont 1,18 ha, Jackuez 0,03 ha. Practic, 83.594,98 ha, adică 44,87% din suprafața viticolă a țării. Cum explicați faptul că este o suprafață așa de mare cu hibrizi?

14. Considerați că procentul ridicat de hibrizi dă o imagine bună României pe plan internațional?

15. Aveți în plan să eliminați hibrizii din cultură? Dacă da, cum vedeți aplicat acest plan?

16. Aveți o soluție de rezervă pentru oamenii care nu vor să planteze vițe din soiuri nobile?

17. Cum explicați că se importă cantități foarte mari de vinuri vrac? Se amestecă vinul autohton cu vin de import? Se vinde la bag-in-box?

18. Care este instituția care se ocupă cu promovarea vinului românesc? Menționați actul normativ în care este prevăzut acest atribut.

19. Care este politica guvernului cu privire la dezvoltarea viticultorii și promovarea vinului românesc în plan extern? Cum se face promovarea României viticole?

20. Ați lucrat la ONVV (consilier) și apoi la ONIV (director executiv). Care a fost contribuția dvs. la promovarea vinului românesc?

21. Cunoașteți cum se promovează celelalte țări viticole?

AustriaAzerbaidjanBulgariaFranțaGeorgiaGermaniaGreciaItaliaMacedoniaMarea BritanieMoldovaMuntenegruPortugaliaScoțiaSlovaciaSloveniaSpania,  Țara GalilorȚările de Jos,  UcrainaUngariaDe ce nu se promovează și România așa cum o fac celelalte țări europene? Este vreun impediment pentru România să procedeze în mod similar?

22. Art. 5 din HG  1408/2009:

(2)O.N.V.P.V. poate susţine financiar editarea în limba română şi/sau într-o limbă de circulaţie internaţională de cărţi, broşuri şi alte materiale de promovare şi prezentare a sectorului vitivinicol românesc, pe piaţa internă şi internaţională, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 164/2015, cu modificările ulterioare. Materialele respective pot fi înmânate cu titlu gratuit cu ocazia unor manifestări de profil şi de asemenea pot fi comercializate.

În acest sens, a fost tipărită o lucrare cu cramele din România. Din ce motiv o mare parte din lotul tipărit zace la ONVPV și nu este scos la vânzare sau măcar oferit gratuit în acțiunile de promovare a vinului românesc?

23. Recent, USAMV a cumpărat o plantație de vie din Apoldu de Sus.  Nu se menționează explicit care, dar din cercetările făcute de mine este vorba de plantația producătorului Gorgandin. Cum justificați achiziționarea acestei plantații în condițiile în care ea se găsește la 160 km de facultate, nu are o cramă, iar pentru întreținerea unei suprafețe de 65 ha de vie cât are plantația este necesară multă forță de muncă. Ori, vara studenții sunt în vacanță.

24. Cum este sprijinită cercetarea viticolă românească? Menționați procentul din PIB alocat acestui domeniu. Considerați că este suficient? Menționați câteva realizări ale cercetării agricole românești valorificate de statul român.

25. Recent, cei de la Digi24 au ridicat problema academiile paralele unde persoane care nu au putut intra în Academia Română primesc bani de la statul român pentru activitatea didactică și științifică pe care au avut-o de-a lungul vieții. Pe lângă amărăciunea exprimată de adevărații academicieni (Ioan Aurel Pop) se crează și o confuzie totală, cum spunea și academicianul Eugen Simion. 

Una din cele 4 academii paralele este ASAS care, la origine (1886) a fost Stațiunea Centrală Agronomică, apoi a devenit secție în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice al României (1927). Este adevărat că o perioadă (1942-1962) a funcționat ca Academie de Agricultură, dar și atunci a fost aceeași eroare ca și acum. Eroarea a fost corectată în 1962 prin transformarea acesteia în Institutul Central de Cercetări Agricole, iar în 1969 se transformă iar în academie sub numele actual ASAS.

Ce mai reprezintă azi ASAS? O instituție de cercetare sau o instituție de recompensare suplimentară a activității unor oameni de știință? Considerați că este normal ca unii oameni să primească o recompensă financiară suplimentară față de pensie? Pe de altă parte, considerați normal ca activitatea stațiunilor de cercetare, finanțarea acestora, să fie supracontrolată de această ASAS? Nu cumva această instituție ar fi trebuit să aibe ca scop cercetarea propriu-zisă?

26. Cunoașteți situația de la SCDVV Drăgășani? Este adevărat că o parte din donația lui I.C. Teodorescu a fost descompletată? Este adevărat că tot acolo colecția ampelografică este în pericol de a ajunge în paragină, iar elitele și soiurile din colecție să dispară pentru totdeauna? Este adevărat că acolo s-au furat bunuri materiale? Ce măsuri a luat ASAS? Considerați că ministerul poate lua măsuri eficiente pentru salvarea patrimoniului viticol și material de acolo?

27. Știați că în România intră material săditor din Bulgaria, Moldova, Ucraina neomologat și fără certificat fitosanitar adecvat? Conștientizați că este un pericol real de a intra în România boli care poate acum nu există la noi, unele pentru care nu există soluții de combatere? Ce măsuri ia statul român pentru a împiedica astfel de situații?

28. Știați că sunt situații în care clientul comandă un soi, iar pepinieristul/comerciantul (în special străin) trimite alt soi? Știați că se comercializează și soiuri care nu există? A se vedea cazul Grădina cu Vie din Timișoara care vindea soiul Sultanina SS, soi care nu există în realitate. Care sunt măsurile pe care ministerul le ia pentru preîntâmpinarea unor astfel de cazuri.

29. În condițiile în care se fac în continuare replantări pe suprafețe mari, care sunt motivele pentru care producătorii români comandă material săditor în alte țări? Statul român sprijină în vreun fel pepinieriștii români?

30. Cum este protejat patrimoniul viticol național, în general și soiurile naționale, în special? Știați că la SCH Cluj nu mai există în colecția ampelografică niciun soi de struguri obținute de Ștefan Oprea? Știați că unele dintre ele nu se mai găsesc nicăieri, indiferent că vorbim de USAMV Cluj, de SCDVV Blaj sau ICDVV Valea Călugărească? Nu există nicio responsabilitate a nimănui față de patrimoniul viticol național, în general, și față de realizările înaintașilor, în special?

31. Câte soiuri românești știți că există în patrimoniul viticol al României?

32. Vă plac strugurii? Menționați 5 soiuri românești prefiloxerice și 5 soiuri românești obținute de cercetarea viticolă românească.

33. Care sunt evenimentele din lumea vinului la care ați participat în cursul anului trecut?

34. Vă place vinul românesc? Dintre acestea, ce vin alb, rose și roșu vă plac?

35. Puteți menționa spumantele românești favorite? Ce apreciați la fiecare din ele?

Această listă a fost trimisă prin email pe 3 august 2020. Evident, fiind atât de multe subiecte de discutat nu mă așteptam să mi se spună că interviul are loc într-o săptămână, dar credeam că pe la sfârșitul lunii august va avea loc. Și aștept, aștept, aștept. Pe 9 octombrie (!!!) mi se aduce la cunoștință că interviul va avea loc prin Skype pe 12 octombrie 2020 la ora 11.00. În sfârșit, am zis eu. Despre informațiile statistice ... nici vorbă.

În ziua respectivă mi se aduce la cunoștință că domnul secretar de stat are un deces în familie și se amână interviul. Transmit condoleanțe și solicit în continuare informațiile statistice. Nu le-am primit până-n ziua de azi. Pe 20 octombrie, după multe insistențe pentru desfășurare interviului, primesc o parte (aproximativ 50%) din răspunsurile la întrebările pe care le-am pus. Deci, și dacă nu intervenea acel eveniment, domnul secretar de stat nu era pregătit pentru interviu.
Au mai trecut încă 16 zile de la momentul când trebuia să aibe loc interviul, iar domnul secretar de stat nu mai dă niciun semn în legătură cu așa ceva. Aaa, să nu uit, pe 3 noiembrie se fac... 3 luni de când am trimis întrebările.

În partea a doua voi prezenta răspunsurile primite de mine pe 20 octombrie. Stați pe-aproape!

Politica viti-vinicolă a României în viziunea partidelor parlamentare

postat 26 ian. 2018, 23:06 de Vie si Vin   [ actualizat la 1 feb. 2018, 01:30 ]

Există tentația de a face Guvernul responsabil în totalitate de actuala stare de lucruri. Dar responsabilitatea o au doar guvernanții? Conform art. 102 alin. (1) din Constituție, Guvernul asigură realizarea politicii interne a țării potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament. Deci și a politicii viti-vinicole a României.

Matematica parlamentară a determinat ca Guvernul să fie numit de coaliția formată din PSD și Partidul ALDE, deci la acest moment, ea este responsabilă direct de politica internă a țării. Celelalte partide parlamentare care formează opoziția pot influența deciziile legislative în măsura în care inițiativele lor sunt validate de majoritatea parlamentară. 

Mi-am propus să aflu care este politica partidelor reprezentate în Parlament cu privire la acest domeniu. În acest sens am căutat programele de guvernare cu care au încercat să-și câștige electoratul. Ce am găsit? Să analizăm în ordinea descrescătoare a reprezentării parlamentare.

Partidul Social Democrat. Descărcăm PROGRAMUL DEGUVERNARE 2017-2020 (redactat ca în original)  și, să nu pierdem timpul, ne ducem la pagina 83, capitolul Politici agricole și de dezvoltare rurală. Cum, la o simplă baleiere, nu dau de vreun cuvânt care să semene cu viticol sau vinicol, dau o căutare în document. Ori funcția asta nu merge prea bine când vede PSD, ori chiar nu este nimic în acest capitol cu referire la cei doi termeni. Găsesc, totuși, în capitolul Turism următoarele:

3.Guvernul susține reabilitarea infrastructurii de acces în stațiunile turistice și zonele cu impact turistic semnificativ (mânăstiri, monumente, zone agroturistice, viticole).

(Durata: eșalonat în 4 ani, împreună cu Ministerul Transporturilor, MDRAP și în cadrul Comitetului Interministerial pentru Turism. Efect: creșterea numărului de turiștiși a încasărilor pentru zonele/obiectivele respective reducerea semnificativă a costurilor de întreținere a mijloacelor de transport. Sursa de finanțare: fonduri europene sau/și bugetul statului, impact calculat la MDRAP si MT).

Bun așa. Deci, organizatorii de turism viticol se vor bucura că PSD declară că are intenția de a avea grijă de infrastructura de acces în zonele viticole și nu ne vom face de râs în fața turiștilor interni și externi. Asta în teorie. În practică, Drumul Vinului nu este întreținut (sau, hai să zic altfel, nu este peste tot), iar de realizarea altor drumuri noi, nici atât. Stăm extrem de prost la autostrăzi, ce să mai zicem de Drumul Vinului. 

Următorul ca reprezentare parlamentară este Partidul Național Liberal. Da, vorbim de urmașii lui Vintilă Brătianu, cel care lansa cu un secol în urmă doctrina Prin noi înșine. Mergem aici și descărcăm 100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100.pdf Ceee? Dacian Cioloș la PNL? Parcă mai ieri-alaltăieri îi dădea Viorel Cataramă vreo două castane și după aia îl invita în partid pe fostul prim-ministru. Hai să trecem peste acest gen de evenimente cu care deja suntem obișnuiți și să ne călăuzim după programul de guvernare PNL-ist. Nu știu ce naiba se întâmplă, dar funcția de căutare este gripată când îi cer să găsească ceva cu viti sau vini în acest document. Hai, dau o căutare mai generală, cu agricultura și găsesc:

AGRICULTURĂ

29. Întabularea și comasarea terenurilor agricole în condiţiile în care încasarea subvenţiilor din fonduri europene este condiţionată de finalizarea cadastrului

30. Reabilitarea sistemului național de irigații și sprijinirea producătorilor agricoli pentru utilizarea resurselor locale de apă prin construirea canalului Siret – Bărăgan

31. Reorganizarea ADS (Agenția Domeniului Statului), astfel încât să poată avea prioritate în cumpărarea terenurilor agricole, dar și revizuirea valorii redevențelor pentru asigurarea unui mediu concurențial egal pentru toți fermierii

32. Sprijinirea și dezvoltarea zootehniei și a industriei alimentare pentru valorificarea superioară a producției vegetale și crearea de plus valoare în sectorul agricol

33. Revizuirea legislației privind vânzarea terenurilor agricole având în vedere faptul că 30% din terenul agricol a fost vândut către străini. Principalele modificări ar viza limitarea numărului de hectare pe care o persoană fizică sau juridică le poate achiziţiona în România, în acest sens avizarea acestor tranzacții trebuie realizată de Camerele Agricole care trebuie să fie funcționale

34. Sprijinirea formelor asociative ale producătorilor agricoli în raport cu piața internă, dar și găsirea de noi piețe externe pentru exporturile de cereale și produse de origine animală românești, prin realizarea a 5 agropolisuri (centre logistice cu obiectiv agricol) a câte 100 milioane euro pentru un total de 500 milioane de euro

Am găsit 3 puncte care s-ar apropia cât de cât de domeniul de interes căutat, dar numai declarații de bune intenții. Despre viticultură sau ceva legat de promovarea vinului... absolut nimic. Impresia mea este că săgeata aia de pe siglă arată 1.30 noaptea și... la ora aia oamenii obișnuiți dorm. Cum oameni ca Ion Brătianu au murit de mult, iar liberalii actuali nu au nici măcar atâta energie încât să miște limbile ceasului, nu e cazul să avem așteptări mari de la ei.

Uniunea Salvați România Aș fi tentat să folosesc o expresie a lui Fănuș Neagu: frumoșii nebuni ai marilor orașe sau, adaptat zilelor noastre, frumoșii nebuni ai Parlamentului României. Nu mă aștept să aibe experiența politică a PSD-ului sau chiar a PNL-ului, dar aș aprecia niște bune intenții din programul lor de guvernare. Intru pe site-ul lor și mă uit după funcția de căutare, dar acolo pe unde o știu eu de obicei este funcția Donează. Bănuiesc că ei așteaptă ceva bani de la noi, că doar n-or vrea vreun rinichi sau alt organ.

În fine, găsim Programul USR defalcat pe domenii și deodată-mi fuge privirea către Cultura vie. Ptiu, drace, iote-te și la oamenii ăștia, chiar s-au gândit în mod special la domeniul viticol. Daaaar, la o lectură mai atentă bag de seamă că este vorba de cultura asta.

Mă uit mai atent și dau de Agricultura micilor fermieri. Și scrie de Încurajarea asocierii fermierilor, de Intrarea pe piață, de PNDR și Codul civil. Nu, ceva de viticultură sau de vinificație nu scrie nimic. Impresia mea este că oamenii aceștia nu au ieșit din biroul parlamentar și, implicit nu au habar de agricultură. O coborâre din turnul de fildeș și o ieșire la aer curat le-ar prinde bine. Nu înainte de a-și clarifica situația cu conducerea partidului. Tare mă tem că instrumentul acela din siglă seamănă foarte mult cu o ghilotină.

Vine la rând UDMR Nu are mulți parlamentari, dar sunt foarte vocali când este vorba de Statutul minorităților și așa-zisul Ținut Secuiesc. Mnoa, mai fu unu, dar s-o gătat zilele astea, chiar dacă pentru UDMR încă mai este senator. Dar nem problem, respectivul era specialist în lemn de pădure, nu în szőlő. Restul? Unu mai verde decât altul. Ia să vedem care este viziunea lor despre vinul și viticultura românească. Ajungem la PROGRAMUL ELECTORAL UDMR - 2016 și dau căutare în aceleași condiții ca mai sus. Văd și un alt document, transilvania 2020, unde îmi fac speranțe că poate, poate, văd ceva legat de aceste politici, chiar dacă la nivel regional. Io nu gászeste la iste prógrame cúvintele víticultură, vínificație, ci doar úrme vógi de ógricultură din época lui I. István. Múlte gárgare și pe ici, dóvade ke ungurul estem bun testvér cu mitícul. Trebuie, totuși, să le acordăm circumstanțe atenunate. UDMR nu este un partid politic, ci o organizație culturală care se manifestă politic.

 




Ajungem și la Partidul ALDE. Funcția de căutare pe acel site nu există. De fapt, ce să cauți? Dacă vrei să afli programul de guvernare ALDE te uiți în programul de guvernare PSD. Am venit, am văzut, am plecat.


Ultimul partid care a putut face un grup parlamentar este Partidul Mișcarea Populară. Având în vedere experiența lui Traian Băsescu, mă așteptam să aibe un program de guvernare model pentru tinerii politicieni pe care-i crește. Ei, aș... Se pare că PMP nu mai are energie nici cu supradoză de spanac. Avem la dispoziție capitolul Economie liberă, agricultură performantă,fiscalitate redusă,  unde nu este nici urmă de viticultură. Cred că lor le plac doar merele.

Cam astea au fost rezultatele căutărilor mele într-o primă etapă. Nu m-am mulțumit cu atât. Am încercat să trimit un email la fiecare din partidele sus-menționate ca să aflu un punct de vedere oficial cu privire la acest subiect. Am reușit doar la PSD, UDMR, PMP. Nu am primit niciun răspuns până la această dată. La PNL nu am un email public, ci dacă vreau să trimit un mesaj nu pot folosi decât formularul de contact. Asta în teorie, pentru că, în practică, nu am reușit să le trimit mesajul deoarece chiar dacă am introdus corect codul captcha, nu a fost recunoscut ca atare. La Partidul ALDE am încercat de două ori, dar mi-a apărut fereastra cum că mesajul nu a fost trimis. La USR am folosit formularul de contact de pe portalul lor, dar până acum nu am primit niciun răspuns.

Să trag niște concluzii. Strict prin această prismă, absolut toate partidele manifestă un dezinteres total față de viticultură. În aceste condiții, este absurd să vorbim de asigurarea materialului săditor din surse interne, de protecția soiurilor autohtone de viță-de-vie, de brandul de țară. Nu mai vorbesc de cercetare, de reprezentarea la târgurile și festivalurile de vin din străinătate. Politicienii obișnuiesc în campania electorală să promită în stânga și-n dreapta. În acest domeniu, politicienii nu promit mai nimic. Este oare de mirare unde suntem la acest capitol?

 

Logo-urile sunt cele existente la Camera Deputaților sau la Senat. Am văzut niște diferențe între ele, dar e treaba partidelor care variantă este actualizată și care nu.

 

1-3 of 3