Vin‎ > ‎

Spumant

Vin spumant înseamnă un produs:

(a) obținut prin fermentație alcoolică primară sau secundară:

- din struguri proaspeți,

- din must de struguri sau

- din vin;

(b) care, la deschiderea recipientului, degajă dioxid de carbon provenit exclusiv din fermentație;

(c) care, conservat la o temperatură de 20 °C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de minimum 3 bari din cauza dioxidului de carbon în soluție și

(d) pentru care titrul alcoolic total al producțiilor de vin de bază destinate preparării sale nu trebuie să fie mai mic de 8,5 % vol.

Baza juridică: 

Regulamentul (UE) nr. 1308/17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, anexa VII Definițiile, denumirile și denumirile comerciale ale produselor menționate la articolul 78, partea a II-a Categorii de produse viticole, pct. 4. Vinul spumant

Normele metodologice de aplicare a Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 164/2015 aprobate prin HG nr. 512/2016, anexa nr. 3: Definiții privind produsele și subprodusele vitivinicole lit. (A) Categorii de produse vinicole, pct. 4. Vinul spumant.

 

Vin spumant de calitate înseamnă un produs:

(a) obținut prin fermentație alcoolică primară sau secundară:

— din struguri proaspeți,

— din must de struguri sau

— din vin;

(b) care, la deschiderea recipientului, degajă dioxid de carbon provenit exclusiv din fermentație;

(c) care, conservat la o temperatură de 20 °C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de minimum 3,5 bari din cauza dioxidului de carbon în soluție și

(d) pentru care titrul alcoolic total al producțiilor de vin de bază destinate preparării sale nu trebuie să fie mai mic de 9 % vol.

Baza juridică: 

Regulamentul (UE) nr. 1308/17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, anexa VII Definițiile, denumirile și denumirile comerciale ale produselor menționate la articolul 78, partea a II-a Categorii de produse viticole, pct. 5. Vinul spumant de calitate

Normele metodologice de aplicare a Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 164/2015 aprobate prin HG nr. 512/2016, anexa nr. 3: Definiții privind produsele și subprodusele vitivinicole lit. (A) Categorii de produse vinicole, pct. 5. Vinul spumant de calitate.

 

Vinuri spumante de calitate de tip aromat înseamnă vinurile spumante de calitate:

(a) care sunt obținute prin utilizarea exclusivă, la alcătuirea producției de vin de bază, a mustului de struguri sau a mustului de struguri parțial fermentat, care provine din anumite soiuri de struguri de vinificație incluse pe o listă ce urmează a fi întocmită de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2).

Vinurile spumante de calitate de tip aromat produse în mod tradițional prin utilizarea vinurilor la alcătuirea producției de vin de bază sunt stabilite de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2);

(b) care, conservat la o temperatură de 20 °C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de minimum 3 bari din cauza dioxidului de carbon în soluție;

(c) al căror titru alcoolic dobândit nu poate fi mai mic de 6 % vol. și

(d) al căror titru alcoolic total nu poate fi mai mic de 10 % vol.

Baza juridică: 

Regulamentul (UE) nr. 1308/17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, anexa VII Definițiile, denumirile și denumirile comerciale ale produselor menționate la articolul 78, partea a II-a Categorii de produse viticole, pct. 6. Vinul spumant de calitate de tip aromat

Normele metodologice de aplicare a Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 164/2015 aprobate prin HG nr. 512/2016, anexa nr. 3: Definiții privind produsele și subprodusele vitivinicole lit. (A) Categorii de produse vinicole, pct. 6. Vinul spumant de calitate de tip aromat.

Poveşti efervescente din Champagne. Episodul 3 - Taittinger

postat 1 mai 2021, 02:40 de Vie si Vin   [ actualizat la 6 mai 2021, 01:14 ]

Episodul 3 al miniserialului din Champagne continuă astăzi cu povestea şi vinurile casei Taittinger.

Casa de şampanie Taittinger are o istorie bogată, în strânsă legătură cu locurile unde îşi desfășoară activitatea, cu circumstanţele istorice şi mai ales cu oamenii care s-au ocupat de ea.

Locurile

Era anul 370 e.n., când romanii au construit o biserică pe locul ce avea să devină mai târziu abaţia Saint Nicaise din Reims. Anterior construcţiei bisericii, pe acele locuri, galii şi romanii au excavat cantităţi impresionante de calcar (folosit ca material de construcţie), lăsând în sol multe găuri rectangulare, de dimensiuni nu foarte mari, care ulterior au fost legate între ele prin tuneluri subterane. Abaţia Saint Nicaise s-a ridicat în sec XIII pe locul bisericii construite de romani. Călugării de aici produceau încă de pe atunci vinuri liniştite şi foloseau tunelurile cu pereţii din calcar de sub abaţie (situate la adâncimea de circa 20 metri) pentru depozitarea şi maturarea vinurilor, întrucât păstrau o temperatură (10 °C) şi o umiditate (90%) constantă pe tot parcursul anului. Astăzi, în exact aceleaşi tuneluri, casa Taittinger îşi depozitează  şampaniile şi vinurile rezervă. Abaţia Saint Nicaise a fost distrusă în timpul revoluţiei franceze. În cei aproape 500 de ani de existență a avut parte de mulţi oaspeţi iluştri, printre care şi Petru cel Mare, ţarul Rusiei. Pe locul abaţiei se află astăzi sediul casei de şampanii Taittinger care include partea de producţie, birourile, sălile de degustare, un mic muzeu şi, bineînţeles, pivniţele cu tunelurile subterane.

Reşedinta conţilor de Champagne (Demeure des Contes de Champagne), situată de asemenea în centrul oraşului Reims, a fost construită în sec XIII pentru contele Theobald IV, cel care guverna zona Champagne (la acea dată, stat feudal francez). Această clădire a fost folosită ca resedinţă de către conţi atunci când aceştia veneau în Reims să asiste la încoronarea regilor Franţei. Astăzi se află acum în proprietatea familiei Taittinger şi este utilizată pentru găzduirea oaspeţilor, expoziţii, recepţii şi concerte.

Cel de la treilea loc, relevant din punct de vedere istoric, este Casa de Şampanie Forest Fourneaux fondată în 1734 de James Fourneaux în Chateau de la Marqueterie, situat în apropiere de Epernay. Viile din jurul castelului au fost plantate şi exploatate de către călugării benedictini, aceştia fiind recunoscuţi ca fiind părinţii şampaniei. Castelul a fost rechiziţionat în timpul primului război mondial, fiind sediul central al armatei franceze în timpul bătăliei din Champagne din 1915. Atât castelul, cât şi Casa de Șampanie Forest Fourneaux au fost achiziţionate de către Pierre Charles Taittinger în 1932 şi în prezent este reşedinţa descendenţilor familiei.

Oamenii

Pierre Charles Taittinger, ale cărui origini sunt austriece (după cum indică şi numele) a ajuns în zona Champagne în 1911, lucrând pentru un distribuitor de şampanie cu sediul în Epernay. Atracţia lui pentru Chateau de la Marqueterie a apărut în primul război mondial când, fiind locotenent în armata franceză, a suferit un accident şi a petrecut o perioadă de convalescenţă în acest castel. După marea depresiune, când această  proprietate a fost scoasă la  vânzare, şi-a unit eforturile şi resursele financiare cu cumnatul său pentru a achiziţiona atât castelul, cât şi Casa de Șampanie Forest Fourneaux, continuând să producă şampanie sub diverse nume.

După al doilea război mondial, afacerea casei a fost preluată de către Francois, al treilea fiu al lui Charles Taittinger, până în anul 1960 când, în urma unui accident de maşină, acesta a decedat. Charles a fost cel care a mutat pivniţele casei în tunelurile aflate sub fosta abaţie Saint Nicaise. Fratele său, Claude, a preluat managementul casei pe care a condus-o până în anul 2005, fiind cel care a adus reputaţia mondială a acestei case. În acelasi an, familia Taittinger a decis să vândă compania unui fond privat de investiţii american, Starwood Capital Group.

Tranzacţia a produs multă nelinişte atât în zonă, cât şi în breaslă (case de şampanii, viticultori, distribuitori, cooperative, clienţi), mai ales pentru că noul proprietar era un nou-venit în branşă şi exista temerea producerii unui dezechilibru major în industrie. Astfel, la mai puţin de un an de la vânzare, Pierre-Emmanuel Taittinger (nepotul lui Claude), cu sprijinul major oferit de către banca Credit Agricole, a cumpărat afacerea ce a inclus plantaţia de vie, actualul sediu al companiei (incluzând pivniţele şi stocul de 12 milioane de sticle precum şi Chateau de la Marqueterie). Starwood Capital Group a păstrat câteva active din domeniul hotelier. Pierre-Emmanuel Taittinger preia administrarea companiei, iar din 2007 i se alătură şi cei doi copii, Vitalie, care se ocupă de departamentul de marketing, şi Clovis, care conducea departamentul de vânzări internaţionale. În decembrie 2019 se produce şi schimbarea de generaţie, Vitalie Taittinger fiind numită preşedintele casei Taittinger, iar Clovis director general.

Extinderea pe alte pieţe a inclus și achiziţia Domaine Carneros în Califonia şi Domaine Evermond în sudul Angliei. Ultimul proiect a demarat în 2016 sub „bagheta” lui Pierre Emmanuel şi a distribuitorului Taittinger pe piaţa din Anglia, iar primele spumante vor fi lansate în 2024.

Casa Taittingier deține 288 ha de viţă de vie distribuită armonios în 37 de locaţii, toate parcelele având statut Grand Cru sau Premiere Cru. În plantaţie sunt implementate tehnici ce ţin atât de tradiţie, cât şi de viticultura sustenabilă. De asemenea, s-a avut în vedere ca distanţa dintre locul de recoltare şi presă să fie minimă, astfel încât dintr-o materie primă perfectă să rezulte o şampanie de prima clasă. Distribuţia pe soiuri în plantaţie este 37% Chardonnay, 48% Pinot Noir şi 15% Pinot Meunier. De altfel, Chardonnay-ul este cel care imprimă stilul inconfundabil al casei.

Dar iată şi vinurile degustate:

Taittinger Brut Reserve - este un asamblaj din mai mulţi ani de recoltă ce are în compoziţie Chardonnay (40%), restul de 60% fiind Pinot Noir şi Pinot Meunier, struguri ce provin din aproximativ 35 de parcele. Este o şampanie non-vintage, unică din punctul de vedere al proporţiei de Chardonnay folosită comparativ cu alţi producători.  Vinul a fost maturat pe levuri aproximativ 3 ani în celebrele tuneluri de sub fosta abaţie. Având o culoare galben auriu, strălucitoare, bule fine şi discrete, ne răsfaţă olfactiv cu note florale, citrice, aluat de pâine caldă si tuşe discrete de vanilie. Pe palat este energic, proaspăt, cu textura uşor cremoasă și în armonie cu bulele discrete. Încântă gustativ cu arome destul de intense de citrice, unt, miere, şi tartă de fructe. Postgustul „îți lasă gura apă”. O şampanie plină de prospeţime şi, totodată, eleganță.

Taittinger Prestige, rosé, brut – Roz somon, cu bule fine si persistente. Olfactiv, ne îmbie cu arome de coacăze roșii, cireșe, flori de portocal şi note ce provin din zona de autoliză (aluat de pâine proaspătă şi patiserie). Aciditatea intensă, bine susținută de notele de fructe roşii, vanilie, migdale, completate cu ceva tuşe fenolice, corpul  „plinuț”, cu  textură cremoasă, fac ca vinul să lase o impresie excelentă ce se remarcă prin prospeţime şi eleganță.  Postgust lung în care regăsim note de fructe roşii şi ceva tuşe de pâine prăjită.

Comtes des Champagne 2007 – este vârful de gamă al casei. A fost lansat prima dată în 1952. De atunci şi până în prezent doar 35 de recolte s-au „calificat” pentru a deveni această şampanie. Este un Blanc de Blanc (100% struguri Chardonnay ce provin din parcele Grand Cru situate în Avize, Mesnil, Oger, Chouilly şi Cramant). Am aflat de la gazdele noastre că anul 2007 nu a fost chiar un an ușor în zonă şi s-a „remarcat” prin ceva dificultăţi în perioada de înflorire şi o vară ceva mai răcoroasă. Condiţiile meteo s-au îmbunătăţit în luna august şi au permis ca la finalul sezonului, recolta să fie una foarte bună calitativ, în mod special în parcelele Grand Cru, de unde provin strugurii. Această gamă s-a produs în fiecare an de recoltă, din 2004 până în 2007 şi ni s-a comunicat că vom avea şi vintage-ul 2008 (conform Decanter, tocmai a fost lansat în luna aprilie 2021). Datorită condiţiilor meteo nefavorabile, acest vin nu se va regăsi ca an de recoltă pentru 2009, 2010 si 2011.

Comtes des Champagne 2007 conține doar vin de primă presă. Aproximativ 5% din asamblaj a fost maturat timp de 4 luni în baric pentru a da vinului rotunjime şi note de fum. Este ținut apoi circa 10 ani în pivniţele cu pereţi de calcar de sub fosta abaţie Saint Nicaise până când este lansat pe piaţă. Are o culoare galben-aurie (se disting şi nuanţe de verde), strălucitoare, bule fine şi persistente ce încântă nasul cu note de flori uscate, mușeţel, citrice, fum şi lemn dulce. Pe palat este foarte precis, cu aciditate vibrantă, bule fine şi textură cremoasă.  Cu arome complexe şi intense de citrice, pere, note autolitice, migdale, alune prăjite şi un postgust uşor salin şi iodat, fac ca vinul să fie sofisticat şi plin de energie. Un clasic Blanc de Blanc ce excelează prin prospeţime, eleganţă şi farmec. În plus, are şi un excelent potenţial de învechire.

În opinia mea, turul de cramă ce a inclus şi pivniţele de la casa Taittinger a fost unul dintre cele mai bine organizate tururi dintre toate casele de şampanie pe care le-am vizitat. Gazdele au fost atente la absolut orice detaliu, diferențiindu-se clar de orice alţi producători de şampanii de top. Fiind o casă deschisă publicului pentru vizitare, nu ar trebui să o rataţi, dacă ajungeţi în zonă.

(va urma)

Liviu Gheorghe – DipWSET, Weinakademiker

Poveşti efervescente din Champagne. Episodul 2 - Bollinger

postat 25 mar. 2021, 23:50 de Vie si Vin   [ actualizat la 26 mar. 2021, 03:44 ]

Continuăm astăzi miniserialul din Champagne cu povestea unei alte case de top: Bollinger.

Cunoscută pentru şampaniile de excepţie realizate preponderent din Pinot Noir, aceasta casă de şampanie exclusivistă este încă o afacere de familie, lucru mai rar întâlnit în zona Champagne. Actul de naştere datează din 1829 când Jacques Placide Bollinger a pus bazele unui parteneriat alături de amiralul Emmanuel de Villermont şi Paul Joseph Renandin din care a reieşit casa de şampanie “Renandin, Bollinger&Cie”. Materia primă pentru producţia de şampanie a constituit-o strugurii proveniţi de pe parcelele deţinute de familia Villermont situate în satul Ay, lângă Epernay, unde compania işi are sediul şi în prezent.

In 1837 Jacques Bollinger s-a căsătorit cu fiica amiralului Villermont obţinând astfel cetăţenia franceză. Decesul amiralului Villermont (survenit 3 ani mai târziu) şi în 1854 al celulilalt partener (care nu a avut moştenitori) a făcut ca Jacques Bollinger să devina proprietar unic iar de atunci descendenţii lui si ai soţiei acestuia (Louis Charlotte) să ducă tradiţia mai departe. Începand cu 1865 s-au realizat primele exporturi către Anglia cu şampanii cu “dozaj mic” în condiţiile în care stilul preponderent de vinifcare al şampaniilor la acele timpuri era în zona cu zahăr rezidual în jurul a 20g/l.

Administrarea companiei a trecut succesiv de la o generaţie la alta ajungând la strănepotul lui Jacques Bollinger (al cărui prenume era tot Jacques). Acesta era căsătorit cu Elizabeth Law de Lauriston, stră – strănepoata lui John Law de Lauriston, economist, bancher cu origini din Scoţia şi cofondator al “Compagnie de Indes”. Destinul a făcut ca Jacques să se stingă prematur la 49 de ani, moment la care Elizabeth Bollinger a fost nevoită să preia “frâiele” companiei. Cunoscută in familie sub numele de “Matuşa Lilly” iar în sat ca “D-na Jacques”, Lilly a condus cu inteligenţă, curaj şi fermitate casa Bollinger timp de de mai bine de 30 de ani, fiind unanim recunoscută ca “Marea Doamna din Champagne”. Imaginea cu Lily Bollinger străbătând pe bicicletă parcelele de viţă esta încă vie.

După al doilea război mondial Lilly Bollinger s-a concentrat pe achiziţii de vie făcând ca portofoliul casei să ajungă la 160 ha, ceea ce asigură 65% din necesarul de struguri. Consecventă in aplicarea metodelor ei, “Dna Jacques” a impus nişte principii pe care casa Bollinger le respectă cu sfinţenie şi în ziua de azi.  Acestea sunt:

-          majoritatea strugurilor să provină din plantaţii proprii, din care peste 85% sunt clasificate Grand Cru sau Premiere Cru;

-          soiul Pinot noir să fie dominant în cupaje;

-          fermentarea vinurilor de bază să se faca în butoaie de lemn vechi pentru o mai bună microoxigenare;

-          maturarea Vinurilor de Rezervă are loc în sticle format magnum;

-       perioada de autoliză sa fie de cel putin 2-3 ori mai lungă decat cea reglementată, chiar si pentru şampanii non vintage Special Cuvee.

Tot ea, a fost cea care a decis in 1967 lansarea conceptului RD (Degorjat Recent sau “Recemment Degorge”), care a devenit marcă înregistrată Bollinger. Acest tip de şampanie parcurge o perioadă foarte lungă de maturare pe drojdii în sticlă (minim 8 anI) şi este degorjată cu puţin timp înainte de lansarea pe piaţa. Vinul rezultat, pe lângă  pronunţate note autolitice are o prospeţime remarcabilă.

In 1969 a fost lansat brand-ul “Vielle Vignes Francaises” o şampanie de tip Blanc de Noir produsă in cantitătţi foarte mici din struguri ce provin de pe două parcele de viţă nealtoită şi neafectată de filoxeră.

Llly Bollinger s-a retras de la conducerea casei in 1971 având grijă ca in prealabil să aibă în jurul ei pe membrii familiei care puteau să ducă tradiţia mai departe. Primul a fost Claude de Hautefeuille, soţul nepoatei ei, pe care l-a instruit despre toate detaliile din cramă. Acesta a derulat în anii 1950 un amplu proces de modernizare cu respectarea strictă a standardelor de calitate "marca” Lily Bollinger pentru ca în 1971 să devină preşedintele companiei. A urmat in 1978   Christian Bizot, nepotul lui Llly Bollinger care moştenind apetitul de calatorii al matuşii sale a reuşit să se facă foarte cunoscut în răndul somelierilor, al proprietarilor de restaurante şi al comercianţilor de vinuri fapt care i-a permis să promoveze cu mare succes şampania Bollinger. A fost recunoscut pentru stilul sincer şi informal de comunicare.  El a fost urmat la conducerea casei de stră- strănepotul fondatorului, Ghislain de Mongolfier, un personaj neobosit, cu competenţe tehnice impresionante ce a făcut ca separat de administrarea şi operarea  casei Bollinger să fie  ales Co-Preşedinte al “Comite Interprofessionnele du Vin de Champagne”, cel mai important organism de reglementare din zona Champagne.

Anul 2008 a însemnat o premieră în ce priveşte conducerea companiei, fiind desemnată o persoană care nu făcea parte din familia Bollinger, respectiv Jerome Philipon, nativ din zona Champagne. El a fost urmat din 2017 de Charles Armand de Benelet care şi el a reuşit să îmbine cu success tradiţia cu metodele inovative de vinifcare ducând pe noi culmi standardele de calitate ale mărcii Bollinger.

Sediul companiei este în satul Ay şi se compune din mai multe clădiri care au destinaţii diferite dar in toate rafinamentul se regaseşte în fiecare detaliu. O curte interioară şi un gard impozant se afla in fata clădirii principale (foto 1). Turul a inclus vizita arhivei casei Bollinger ce conţine fotografii vechi ale familiei, documente contabile şi chiar liste de meniuri cu asocieri sofisticate de feluri de mâncare cu şampanii. Am remarcat aici câteva poze în care şampania Bollinger apare în cărţile lui Ian Fleming din seria James Bond (“Diamonds are Forever”).  Gazdele ne-au spus că există o legatură specială între casa Bollinger şi producătorul filmelor James Bond. Vizita a continuat într-un mic muzeu cu unelte tradiţionale pentru lucrări în vie şi vinificaţie.

Foarte interesantă a fost şi vizita în “Galeria 1829” ce adăposteşte şampanii din aproape toţi anii de recoltă de la înfiinţarea casei până în zilele noastre cu descrierea fiecărui an de recoltă şi a diverselor evenimente unde acea şampanie a fost servită. A urmat “La Reserve” care conţine o colecţie de peste 3000 de sticle magnum în care casa Bollinger păstra vinurile de rezervă pentru fiecare varietate de struguri şi din fiecare an de recoltă. Din curtea interioară se ajunge uşor in pivniţa unde sunt depozitate butoaiele pline cu vin.  În faţa clădirii principale, pe partea cealaltă a drumului se află una din parcelele cu viţe de Pinot Noir care nu au fost niciodata alltoite sau afectate de filoxeră şi din ai căror struguri se produce şampania “Vielle Vignes Francaises”. (foto 2)

La două străzi distanţă se află sala cu tancuri de inox iar sub ea este sala unde se face degorjarea.  Crama dispune şi de un centru propriu de reparat butoaie.

Ne-am reîntors apoi în clădirea principală unde este amplasată sala de degustare. Lista de şampanii cu care ne-am delectat a inclus: (foto 3)

Bollinger Special Cuvee – numele acestei şampanii a rezultat urmare a unei sugestii venite din partea agentului de distribuţie al casei Bollinger din Anglia care a considerat că acest nume e mai potrivit pe piaţa engleză şi că exprimă mai bine fineţea acestei şampanii decât “Brut sans anee”. Realizată din Pinot Noir (60%), Chardonnay (25%) şi 15% Meunier, strugurii provenind în proporţie de peste 85% din parcele Grand Cru sau Premiere Cru.  Vinul are o culoare auriu strălucitor şi un perlaj fin. Olfactiv, ne întâmpinâ cu arome intense şi complexe de fructe coapte si condimente, completate de note de măr copt si compot de piersici. Aciditate vibrantă, bine sustinută de notele aromatice, perlaj fin, arome de pere, brioşe, condimente, note de nuci fac ca vinul sa fie aiba şi structură şi prospeţime şi intensitate. Dozajul este ca pentru un “Brut”. E considerat ca fiind un reper de calitate pentru o şampanie NV.

Bollinger Rose – gazdele l-au definit: “proaspăt ca un roze, echilibrat ca un Bollinger”. Ca şi primul vin, 85% din struguri provin de pe parcele Grand Cru şi Premiere Cru în următoarele proportii: 62% Pinot Noir, 24% Chardonnay şi 14% Meunier. Doar maxim 6% din cupaj este vin roşu. Roz la culoare cu perlaj delicat din care răzbat şi nuanţe bronz- aurii, ne încântă olfactiv cu arome abundente de coacăze roşii, căpşuni, cireşe roşii, note de condimente şi patiserie. Pe palat este sec, aciditatea peste medie este în echilibru perfect cu notele de fructe iar influenţa lemnului folosit la fermentarea vinurilor de bază se face simţită atât aromatic cât şi în textura vinului. Postgust lung, dominat de arome de fructe roşii si condimente.  Dozaj 8g/l. Încântător.

Bollinger, La Grande Annee 2008 – un vin caracterizat de profunzime şi rafinament, vinificat exclusiv în buotaie de lemn, maturat 9 ani pe drojdii iar remuajul şi degorjarea s-au realizat manual. Galben- auriu la culoare cu bule fine, nas complex în care distingem note intense de piersici, frunze de lamăie, coajă de portocală, şofran, arahide confiate, ghimbir, miere şi patiserie. Pe palat este sec, cu aciditatea peste medie foarte bine sustinută de aromele uşor amărui de grapefruit şi sâmburi de caise. Cu o textură mătăsoasă, postgust lung, uşor mineral şi salin face ca vinul să fie proaspăt, deliciios şi rafinat. Are toate atributele pentru o învechire indelungată, fereastra de consum recomandată fiind până în jurul anului 2040.

Bollinger, La Grande Anneee Rose 2007 – o şampanie roze despre care Liily Bollinger a spus ca ar fi de acord să o producă doar dacă va fi extraordinară. Şi aşa a fost, un cupaj unic între un vin dintr-un an de exceptie şi un vin roşu ce provine de pe o singură parcelă (Cote aux Enfants - Ay Grand Cru Pinot Noir). Realizat din Pinot Noir (72%) şi Chardonnay (28%). Proporţia de vin roşu adăugat este de cca 5%. Cu o culoare roz foaie de ceapă şi perlaj fin ne încântă olfactiv cu note de cireşe, coacăze roşii, smochine, mentă, ghimbir şi drojdii. Pe palatin este sec, cu aciditate vivace, corp amplu, perlaj elegant şi persistent. Este complex din punct de vedere aromatic (fructe roşii, migdale, note de cafea, pâine prajită), şi are un postgust cu remanenţă peste medie în care regăsim note de nuci prăjite. O şampanie elegantă, rafinată şi sofistificată aş spune.

Am încheiat cu Bollinger RD 2004, care este a 25-a ediţie a acestei şampanii ce poartă celebrele initiale RD (“Recemment Degorge” sau “Recently Disgorged”), marcă înregistrată Bollinger. Şampania provine dintr-un an de recoltă considerat “Grande Annee” şi a parcurs mai bine de 13 ani de “autoliză” în sticlă (cu dop de plută şi nu cu capac tip “coroana”). De altfel, casa Bollinger are un control foarte strict atât în ce privesc anii de recolta (foarte puţini ani de recolta se califică pentru acest tip de şampanie) cât şi cu referire la cantitaţile produse. Gazdele ne-au spus că ei produc circa 1% din total producţie din zona Champagne şi doar 1% din producţia Bollinger este Bollinger RD. Strugurii parcurg un proces de selecţie riguros şi provin integral de pe parcele Grand Cru si Premiere Cru, proporţiile finale din cupaj fiind Pinot Noir 66% si Chardonnay 34%. Anul 2004 a fost un an excepţional cu conditii perfecte la momentul recoltării strugurilor. Se foloseste doar must de prima presă (cuvee) iar fermentaţia primara s-a făcut in butoaie de stejar. Degorjarea cu un dozaj de 3g/l a avut loc în Noiembrie 2018.  Vizual: culoare auriu intens, strălucitoare, bule fine şi intense. Olfactiv: abundă în note de stafide, portocale confiate, ghimbir, chimion, caise deshidrate, brioşe şi miere. Pe palat este sec, cu aciditate vibrantă, textură  cremoasa, perlaj fin şi un postgust persistent în care regăsim note complexe de fructe deshidratate, miere si aluat de pâine proapătă. Un vin briliant.

In concluzie, o experienţă fabuloasă, o infuzie desprre ce înseamna şampania unei case “Grand Marques”.

P.S. La începutiul acestei luni, casa Bollinger a lansat printr-o ceremonie online, a 26-a ediţie a Bollinger RD ce are la bază recolta anului 2007. Vinul a beneficiat de 14 ani de maturare pe drojdii şi a fost degorjat în iulie 2021. Eticheta a fost redesenată folosind aceleasi caractere ca ale primei etichete de RD (recolta anului 1952, lansată în 1967) fiind realizată din folie de aluminiu. Aşteptăm cu nerăbdare să o vedem şi pe rafturile magazinelor de specialitate.

(va urma)

Liviu Gheorghe

DipWSET, Weinakademiker

Poveşti efervescente din Champagne. Episodul 1 - Louis Roederer

postat 8 mar. 2021, 15:12 de Vie si Vin   [ actualizat la 15 mar. 2021, 09:02 ]

Am avut şansa şi privilegiul ca, exact înainte de izbucnirea pandemiei şi instaurarea stării de carantină în mai toate ţările lumii, să particip la un tur în zona Champagne ce a inclus crame şi case de top. A fost ca o încărcare de baterii pentru perioada plină de restricţii ce a urmat şi continuă încă. Experienţa însă a fost unică. Nu am crezut vreodată ca va sosi o clipă în care să spun ca m-am săturat de şampanie, fiind adeptul lui Ernest Hemingway “prea multa şampanie e exact cât trebuie” (“too much champagne is just right” - în original). De această dată însă am avut parte de “champagne unlimited”, iar la întoarcere a trebuit  să fac şi  o şedinta de detartrare. Au fost câteva zile de vis cu vizite şi degustări la Louis Roederer, Bollinger, Taittinger, Jacqueson, AR Lenoble, De Sousa, Tarlant, Larmandier - Bernier s.a.

Voi încerca pe parcursul câtorva episoade să descriu ce am vazut la câteva din aceste  crame şi să redau cât mai fidel experienţa avută.

Louis Roederer a fost una din primele case de şampanie vizitate. Fiind şi acum o afacere de familie ajunsă la a 7-a generaţie este cunoscută în mod special datorită suprafeţei impresionante de vie pe care o are in proprietate şi a legăturilor strânse cu Rusia ţaristă din a doua jumătate a secolului XIX. Fondată în 1776 sub numele iniţial de Dubois Pere & Fils a fost moştenită şi ulterior redenumită de Louis Roderer în 1833. La vremea aceea Rusia ţaristă era principala piaţa de export pentru casa Roederer şi acest lucru a făcut ca ţarul Alexandru al II-lea să-i solicite crearea unei şampanii “personale” îmbuteliate în sticla de cristal, transparentă şi fără obişnuita adâncitură pe fundul sticlei (ţarul se temea de posibilitatea ascunderii de explozibil în ineriorul sticlei sau în adâncitura de pe fundul ei şi care ar fi fost greu de  detectat într-o sticlă nromală de culoare verde inchis).  Aceasta şampanie a primit numele de Cristal si a fost primul “Prestige Cuvee” (denumire atribuită vinului de top al unei case de şampanie). Au urmat vremuri mai putin faste, generate de revoluţia din Rusia de la inceputul secolului XX precum şi de perioada de prohibiţie din America ce a însemnat dispariţia celor mai importante pieţe de desfacere. Revirimentul companiei s-a produs sub managementul lui Camille - Orly Roederer, văduva strănepotului lui Louis Roderer, care s-a concentrat pe achiziţia de parcele de viţă de vie într-un moment în care toţi ceilalţi care aveau vie în proprietate vindeau. Pasiunea ei pentru cursele de cai precum şi petrecerile cu mare fast organizate în hotelul proprietate a familiei din Reims au fost mediul ideal de a promova şampania Louis Roederer şi de crea o clientela fidelă acestui brand. În prezent, casa Louis Roederer are în proprietate peste 240 de ha de plantaţie de viţă de vie exclusiv clasificate Grand Cru şi Premier Cru in zona Marne, integral organică şi o parte chiar în sistem biodinamic.  Suprafaţa mare de vie în propietate permite acestei case să producă mai multe vintage-uri de Prestige Cuvee decât se obisnuieşte. Tradiţia continuă şi în ziua de azi sub “bagheta” lui Frederic Rozaud, strănepotul lui Camiille- Orly. Producţia anuală atinge 3, 5 milioane de sticle din care cca 70% sunt Louis Roderer Brut Premiere.

Situată in centrul oraşului Reims, casa Louis Roederer are o personalitate distinctă, o clădire construită în secolul  XIX în stil Ludovic al XV-lea, ce inspira bogăţie, fast şi foarte mult bun gust. Încaperi cu suprafeţe generoase, podele de marmură, tavanuri înalte ce folosesc pe post de luminatoare partea inferioară a sticlelor de şampanie de diverse formate (normală, magnum, etc), statui impresionante şi mobilier de epoca dau senzatia ca te afli într-un mic palat. (Foto 1).  Clădirea are si o mică crama care adăposteste o colectie impresionantă de şampanii Vintage si Cristal.

În sala de degustare sunt expuse obiecte şi documente din arhiva personală ale fondatorului şi ale celor care ulterior s-au ocupat de administarea companiei: diplome, scrisori, acte de proprietate, articole din presa vremii, etc.  Mi-a atras atenţia în mod special una din vitrine care evoca un eveniment cunoscut sub numele de “The Magic Supper” petrecut in Septembrie 1997 la restaurant Tour D’Argent (o stea Michelin) din Paris cu ocazia aniversării a 30 ani de când Jean Claude Rozaud (nepotul lui Camille -Orly) a preluat administrarea casei Louis Roederer. Invitaţii au fost cele mai reprezentative nume din lumea vinului de pe intreg mapamondul: baronul Phillipe Rotschild, Florence Agnes (Chateau Cheval Blanc), Marcel Guigal, marchizul Antinori, Nicolo Incisa de la Rocheta (Sassicaia), Robert Mondavi, John Duval (Penfolds Grange), s.a. Fiecare invitat a adus drept cadou vinul de top al cramei pe care o reprezenta. Lista stelară de participanţi e o dovadă a respectului pe care cei mai importanţi actori din industria  vinului o au  fată de casa Louis Roederer. (foto 2)

Dar să revenim la vinuri (foto 3):
Primul vin a fost Louis Roederer Brut Premier, realizat din Pinot Noir (40%), Chardonnay (40%) şi Meunier (20%). Mai mult de jumătate din cantitatea de struguri provine din viţe proprii iar vinurile de bază sunt maturate în lemn. După a doua fermentaţie vinurile parcurg o perioadă de maturare pe drojdii de 36 luni pentru ca după degorjare să mai beneficieze de minm 6 luni pentru o integrare perfectă. Cu o culoare galben pai strălucitor ne incântă olfactiv cu o paletă de arome intense de măr rosu, pere, citrice, flori albe, aluat de pâine proaspat coaptă, produse de patiserie. Perlajul fin şi persistent pune in evidenţă şi mai bine paleta aromatică. Gustativ, este un vin sec cu aciditate ridicată ce este bine sustinută de notele de fructe, drojdii şi nuci, Având corpolenta medie, textură elegantă şi un perlaj delicat se remarcă printr-un postgust cu o remanentă peste medie în care distingem note discrete de migdale. Vinul este şi proaspăt şi matur fiind considerat un exemplu de şampanie NV non vintage de “vârf”.

A urmat Louis Roederer Rose 2013, care a ridicat “ştacheta” în ce priveşte intensitatea şi profunzimea la alt nivel. Este un cupaj de Pinot Noir (70%) şi Chardonnay (30%) în care circa o cincime din vinuri au beneficiat de contact cu lemnul. Maturarea pe drojdii a durat circa 4 ani fiind completată cu incă 6 luni de la momentul degorjarii.  Cu o culoare roz somon, bule fine şi persistente  vinul ne răsfată  cu arome de zmeură, capşuni, violete şi citrice ce se completează frumos cu note de aluat şi drojdii specifice metodei de fabricaţie.  Sec, cu o aciditate intensă si un perlaj fin vinul pune bine in evidenţa mix-ul de arome primare şi secundare. Mineral, corpolent, foarte plăcut pe palat vinul are un postgust lung in care remarcăm note de grapefruit si lămâi verzi. Este foarte bun pentru consum si acum dar cu siguranţă va fi mai complex peste câţiva ani.

Al treilea vin a fost Louis Roederer Vintage 2012. Realizat din Pinot Noir (70%) şi Chardonnay (30%), parţial maturat in lemn, vinul parcurge o perioadă de maturare pe drojdii (autoliză) de peste 4 ani la care după degorjare se mai adaugă încă 6 luni pentru o maturare deplină. Vizual se remarcă printr-o culoare galben strălucitor cu tente aurii, bule fine şi persistente. Olfactiv vinul ne încântă cu un spectru larg de arome primare (măr galben, pere, grapefruit), secundare (note de unt, patiserie, aluat proaspăt) si terţiare (mar copt, miere, migdale, nuci) a căror intensitate este în zona de “medium+”. Pe palat este sec cu o aciditate vibrantă ce dă vinului prospeţime şi care este bine susţinută aromatic de note de fructe, drojdii şi nuci. Corpolent, cu textură matăsoasă are un postgust lung cu note uşor sărate şi amăarui. Este un vin încântator cu un foarte bun potenţial de învechire.

Ultimul vin a fost si vedeta degustării: Louis Roederer Cristal 2009. Culoarea auriu strălucitor ne indică faptul că este realizat din struguri culeşi la mometul  optim astfel incat să existe un echilbru perfect înttre acidiate şi nivelul de zahăr acumulat în boabe. Din fişa tehnică aflăm că este produs doar in ani excepţionali din Chardonnay (40%) şi Pinot Noir (40%) ce provin de pe cele mai bune parcele. Procesul de autoliză durează 6 ani iar după degorjare vinul mai beneficiază de încă 8 luni ca să se “aşeze”.  Rezultatul: un vin cu arome intense de caise, piersici, flori albe completate cu note de pâine caldă, brioşe, biscuiţi, vanilie, migdale, alune prăjite şi enumerarea poate continua. Cu o aciditate intensă în perfectă armonie cu perlajul fin (abia perceptibil), oferă o senzaţie foarte plăcută si cremoasă pe palat. Are un postgust lung, persistent şi complex în care regăsim note de migdale şi coajă de portocală. Un vin intens, complex, concentrat, elegant, rafinat, exceptional din punctul meu de vedere. Vinul nu a ajuns nici pe departe la maturitate deplină, fereastra de consum indicată de gazde fiind cel puţin până în 2035.

Începutul acestui an a marcat şi o premieră inedită pentru casa Louis Roederer prin lansarea pe piaţă a 2 vinuri liniştite monovarietale, din strugri provenind de pe o singură parcelă, sub apelatiune Coteaux Champenoise:  unul roşu realizat integral din Pinot Noir (de pe o parcelă, lieu dit – Charmont din Mareuil-sur-Ay) şi un vin alb realizat 100% din Chardonnay (de pe o parcelă, lieu dit – Volibarts din Mesnil sur Oger). Ambele  poartă numele de “Homage de Camille” şi se doresc  a fi un omagiu adus lui Camile Orly Roederer, o personalitate care a marcat istoria acestei case de şampanii.

Fiind o casa de şampanie exclusivistă nu este deschisă publicului larg pentru vizitare. Daca totusi aveţi vreo oportunitate de a o vizita, nu o rataţi, merită cu prisosinţă.

(va urma)                                                                                     

Liviu Gheorghe

WSET Diploma, Weinakademiker

1-3 of 3