Mirela Heizer

Au apărut noi îmbuteliatori de vin și odată cu ei şi mai multe întrebări privind etichetarea vinurilor. Am încercat să comentez articolele din HG 512/ 2016 (HOTĂRÂRE privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/ 2015), pentru a le face accesibile şi celor care nu sunt specialişti în domeniu. Dacă veţi considera necesare alte precizări, îmi puteți scrie, găsiți voi o cale J. Comentariile mele sunt scrise cu litere îngroșate, ca să le puteți găsi ușor. Împreună putem pătrunde şi în spiritul Legii, să nu ne rezumăm doar la litera ei:

Art. 47.(1) Prin etichetare se înţelege tot ceea ce înseamnă mentiunile, indicatiile, marcile de fabrica sau comerciale, imaginile sau semnele care figureaza pe orice ambalaj, document, anunt, eticheta, inel sau manseta, care insotesc un anumit produs sau care se refera la acesta.

Aşadar, etichtarea înseamnă absolut orice înscris care însoţeşte produsul vinicol, nu numai fizic, pe sticlă. Chiar zilele acestea se discută, la OIV (Organizația Internațională a Viei și Vinului) o rezoluție cu privire la e-label și e-labelling (eticheta electronică și etichetarea electronică).

(2) Produsele definite în anexa nr.3 puse în circulaţie în recipienţi cu o capacitate nominală de până la 60 l se etichetează conform prevederilor prezentelor norme.

Adică: vinurile (liniștite, efervescente sau speciale), musturile, oțetul din vin, tescovina și subprodusele vinicole.

Art.48. Prin prezentare se intelege toate informațiile # totalitatea informatiilor# transmise consumatorilor prin modalitatea de ambalare a produsului vizat, inclusiv prin forma și tipul recipientilor.

Adică, personalizarea merge până la alegerea unei anumite forme de sticlă, o anumită formă a cutiei, nu numai eticheta, capișonul sau alte asemenea.

Art. 49. (1) La etichetarea produselor vitivinicole se utilizează indicaţii obligatorii şi indicaţii facultative.

(2) Indicaţiile obligatorii trebuie grupate în acelaşi câmp vizual şi prezentate cu caractere clare, lizibile, de neşters şi suficient de mari pentru a ieşi bine în evidenţă de pe fondul pe care sunt imprimate şi pentru a putea fi distinse clar dintre celelalte indicaţii scrise şi desene.

Aceste indicații ne interesează pe noi și ele trebuie să apară pe aceeași etichetă, adică nu o parte pe etichetă și altele pe contraetichetă sau fluturași, guler, capișon… Noi, organele de control, numim eticheta principală, acea etichetă care conține informațiile obligatorii, pe care o voi numi în continuare ETICHETA TEHNICĂ. Voi, consumatorii, producătorii, comercianții, numiți eticheta principală pe cea cu brandul, cu desenul sau alte figurații care fac reclamă produsului, pe care o voi numi în continuare ETICHETA ARTISTICĂ. În continuare, eu vă voi vorbi despre eticheta tehnică, adică cea care trebuie să conțină informațiile obligatorii prin lege.

(3) Indicatiile obligatorii sunt :

a) denumirea categoriei de produse viticole asa cum sunt definite in anexa nr 3 la prezenta hotarare;

Trebuie să menționați pe eticheta cuvântul ”VIN”.

b) pentru vinurile cu DOP/DOC sau cu IGP:

(i) mențiunea „denumire de origine protejată” sau „indicație geografică protejată” și

Trebuie să scrieți toată titulatura: „vin cu denumire de origine protejată” sau „vin cu indicație geografică protejată”. Dacă scrieți prescurtat, atunci folosiți forma aceasta: DOP/ DOC-CMD sau DOP/ DOC-CT sau DOP/ DOC-CIB, urmată de numele denumirii protejate. Până când vom avea în legislatie cuvântul „controlată” trebuie să îl folosim, alături de formularea decisă de către Comisia Europeană prin REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/34, aceea de DOP (PDO).

(ii) denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată;

1. Ținând cont de ceea ce am specificat anterior, forma finală a acestor prime mențiuni trebuie să fie pe eticheta tehnică:

„vin cu denumire de origine protejată Banat – subdenumirea Silagiu”

sau „vin cu indicație geografică protejată Viile Timișului”

2. Subdenumirea Silagiu (fără a face modificări asupra ei, poate fi reluata și pe eticheta artistică, astfel încât să folosească brandului. Poate fi scrisă cu sau fără cuvântul „subdenumirea”. Atenție! Aici, la punctul 2, am vorbit NUMAI despre eticheta artistică.

c) tăria alcoolică dobândită;

Se scrie cu caractere de minim 5 mm la eticheta pentru sticla de 0.75 l, cu o zecimală. Toleranța admisa 0,5 %+/-

d) țara de proveniență;

Este obligatoriu să se scrie sintagma „Produs în România”

e) indicarea îmbuteliatorului sau, în cazul vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat, numele producătorului sau al comerciantului;

Imbuteliatorul poartă întreaga răspundere asupra conținutului recipientelor, în cazul vinului liniștit.

f) indicarea importatorului, în cazul vinurilor importate;

g) indicarea tipului de vin efervescent in functie de continutul de zahăr (glucoza si fructoza), în cazul vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat; continutul in zahar nu poate varia mai mult de 3 g/l fata de valoarea inscrisa pe eticheta.

h) indicarea numarului lotului care sa permita identificarea datei imbutelierii;

Aici veți trece codul lotului primit la evaluarea făcută de către ONVPV.

i) menţiunile „sulfiţi” sau „dioxid de sulf”, „ouă”, „proteine din ouă”, „produse din ouă”, „lizozimă din ouă” sau „albumină din ouă”, „lapte”, „produse din lapte”, „cazeină din lapte”sau „proteine din lapte” sau pictogramele corespunzatoare, dupa caz;

Aici nu avem ce discuta. Trebuie să scrieți cel puţin sintagma „conţine sulfiţi”.

j) pentru vinurile spumante, spumoase, spumante de calitate, spumante de calitate de tip aromat, tipul produsului in functie de continutul de zahar; daca produsul are un continut de zahar care permite incadrarea in doua categorii, se va utiliza una dintre acestea, la alegere;

Se va scrie una dintre variantele: Brut-natur, Extra-brut, Brut, Extra-sec, Sec, Demi-sec, Dulce, după caz.

k) in cazul vinului spumos si al vinului perlant, indicarea metodei de productie: „obtinut prin adaugare de dioxid de carbon”;

Se va scrie: „vin spumos obţinut prin adăugare de dioxid de carbon”/ „vin perlant obţinut prin adăugare de dioxid de carbon”, după caz.

l) pentru mentiunile obligatorii de mai jos, modalitatea de inscriere in etichetare se face dupa cum urmeaza:

(i) Menţiunile obligatorii referitoare la importator şi numărul lotului, cât şi menţiunea „conţine sulfiţi” sau „dioxid de sulf”, „ouă”, „proteine din ouă”, „produse din ouă”, „lizozimă din ouă” sau „albumină din ouă”, „lapte”, „produse din lapte”, „cazeină din lapte”sau „proteine din lapte”, etc. pot fi înscrise în afara câmpului vizual în care figurează celelalte indicaţii obligatorii.

Adică, aceste indicații pot fi scrise și pe capișon, pe o manșetă, pe eticheta de brand, etc. Eu nu recomand. E mai simplu să fie toate pe eticheta tehnică.

(ii) Indicarea tăriei alcoolice dobândite în volum se face în unităţi sau semiunităţi de procentaj în volume; fără a aduce atingere toleranţelor prevăzute de metoda de analiză utilizată, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să se abata cu mai mult de 0,5% vol. alcool; pentru vinurile DOC învechite, depozitate în butelii de sticla pe o perioadă de minimum 3 ani, precum şi pentru vinurile spumante, spumoase, petiante şi licoroase, fără a aduce atingere metodelor de toleranţă prevăzute în metoda de analiză utilizată, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să se abata cu mai mult de 0,8% vol.

Este cazul în care, la un control tehnic de specialitate asupra vinurilor învechite la sticlă minim 3 ani, când, în urma analizelor fizico-chimice în laborator, s-ar găsi diferenţe valorice între tăria alcoolică scrisă pe etichetă şi cea din noul buletin de analize. Aceste diferenţe trebuie să se încadreze în toleranţa de 0,8%vol.

(iii) Tăria alcoolică dobândită în volume este înscrisă pe etichetă, pentru vinurile îmbuteliate în România, cu caractere având o înălţime de cel puţin 5 milimetri în cazul în care volumul nominal este mai mare de 100 centilitri, de cel puţin 3 milimetri dacă volumul este mai mic sau egal cu 100 de centilitri şi mai mare de 20 centilitri, respectiv de cel puţin 2 milimetri în cazul în care volumul este mai mic sau egal cu 20 de centilitri.

Așa cum v-am recomandat, înălțimea caracterelor la parametrul „tăria alcoolică” este bine să fie de 5 mm, dacă veți folosi sticle de 0.75 l.

(4) Indicaţiile obligatorii vor fi menţionate pe etichete în limba română pentru produsele vinicole produse în România.

Cred că este foarte clar acest paragraf. Menționez totuși, că puteți scrie totodată și traducerea într-o altă limbă, dar nu în locul limbii române, ci alături de ea.

(5) Indicatiile facultative sunt:

Aceste indicații nu sunt obligatorii pe eticheta tehnică. Deci pot să apară pe oricare dintre cele două etichete. Majoritatea producătorilor folosesc indicațiile facultative pentru eticheta artistică, cea cu brandul.

(a) anul de recoltă;

Anul de recoltă nu este obligatoriu să fie trecut pe etichetă. Însă, majoritatea producătorilor, mai ales cei mici, preferă să treaca anul de recoltă pe etichetă, tocmai ca să aducă un plus de valoare vinului respectiv. Eu recomand să îl treceți. Se discută o rezoluție la OIV în care anul va fi indicație obligatorie. Dacă vreți să fiți cu un pas înaintea legiferării europene și naționale, scrieți-l!

(b) denumirea unuia sau a mai multor soiuri de struguri de vinificație. Numele soiurilor de viţă de vie pot fi utilizate la etichetare numai dacă:

– sunt admise în cultură în arealele viticole din România

– sunt utilizate pentru desemnarea unui vin cu denumire de origine controlată sau cu indicaţie geografică, în conformitate cu caietele de sarcini;

-sunt utilizate pentru desemnarea unui vin varietal si sunt aprobate prin ordin al Autorității

privind lista soiurilor pentru obtinerea de vin varietal ;

– în cazul în care se utilizează numele unui singur soi de viţă-de-vie sau un sinonim al

acestuia, produsul să fi fost obţinut în proporţie de cel puţin 85% din soiul menţionat;

– în cazul în care se utilizează două sau 3 soiuri de viţă-de-vie sau sinonimele lor, produsul în cauză să fi fost obţinut în proporţie de 100% din soiurile menţionate, soiurile trebuie să fie menţionate în ordinea descrescătoare a proporţiei, utilizându-se caractere de aceeaşi dimensiune;

Având în vedere că veți produce vin cu DOP/DOC/ IGP/ varietal, indicarea soiului este binevenită, chiar dacă este opțională. Atenţie, la vinurile varietale nu sunt admise amestecuri/ cupaje/ asamblaje din soiuri diferite.

(c) mențiuni indicând conținutul de zahăr;

Conținutul de zahăr se determină în fructoza+glucoză, așa cum cere Regulamentul Comisiei Europene. Dat fiind că este foarte complicat de calculat, este cel mai bine să menționati doar tipul de vin, dupa continutul în zaharuri, așa cum va fi el clasificat în ședințele de evaluare ale ONVPV: „sec”, „demisec”, „demidulce”, „dulce”, după caz.

(d) în cazul vinurilor cu denumire de origine controlata sau cu indicație geografică mențiunile tradiționale;

Aceste mențiuni tradiționale sunt: Cules la Maturitatea Deplină, prescurtat CMD sau Cules Târziu, prescurtat CT sau Cules la Înnobilarea Boabelor, prescurtat CIB. Aceste mențiuni sunt prevăzute în Caietele de sarcini ale DOP/DOC. În DOP Banat (luat ca exemplu pentru comentarii) se pot face cel mult vinuri care să poarte mențiunea tradiționala CMD sau CT.

(e) simbolul Uniunii care indică denumirea de origine controlata sau indicația geografică

Este vorba despre codul eBacchus (care a fost înlocuit de la 1 aprilie 2019 cu eAmbrosia), atribuit fiecărei DOP sau IGP. Dacă veți dori să îl scrieți, acesta este în formatul, de exemplu, pentru DOP BANAT: PDO-RO-A0028.

f) mențiuni referitoare la anumite metode de producție;

Aici este numai măiestria oenologului. Despre această mențiune putem discuta atunci când veți avea vinuri obținute într-un mod deosebit.

g) pentru a descrie vinurile spumante cu denumiri de origine controlate sau cu indicaţia geografică a unei ţări terţe sau vinurile spumante de calitate , menţiunile „fermentat în butelii de sticlă prin metoda tradiţională”,„metoda tradiţională”, „metoda clasică” sau „metoda tradiţională clasică” pot fi utilizate numai cu condiţia ca produsul:

-să fi devenit spumant în urma unei a doua fermentaţii alcoolice în butelii de sticlă;

-să fi fost menţinut în permanenţă în prezenţa drojdiei timp de cel puţin nouă luni în cadrul aceleiași exploataţii din momentul constituirii producţiei;

-să fi fost separat de drojdie prin evacuare

Aici trebuie respectate şi prevederile din caietele de sarcini, pentru că fiecare vine cu particularităţi.

h) în cazul vinurilor cu denumire de origine controlata sau cu indicație geografică, numele altei unități geografice care este mai restrânsă sau mai extinsă decât zona care determină denumirea de origine sau indicația geografică;

Puteti trece numele plaiului, așa cum este el în toponimia populară, gen: Dealul Crucii, Poiana salcâmilor, Valea ţiganului etc.

i) culoarea specifica;

Mai ales atunci când se folosesc sticle de culoare închisă, este recomandabil să scrieți culoarea specifică a vinului: alb, rose, roșu.

j) marcile comerciale;

Brandul vostru.

k) distinctiile acordate, numai pentru lotul in cauza;

Atenție mare aici! Dacă la concursul respectiv ați mers cu un lot de 2000 de sticle și așa a scris pe buletinul de analiză care a însoțit probele de concurs, veți lipi sau menționa medaliile primite NUMAI pe cele 2000 de sticle. Amenda pentru indicații false este foarte mare.

l) pictograme utilizate la etichetarea produselor care permit o mai buna vizibilitate a informatiilor, dupa modelul:

Sunt trecute în HG 512/2016. Nu le-am mai reluat. Nu vă recomand, dacă aveți eticheta tehnică micuță. După mine, încarcă prea mult. Mai bine folosiţi sintagmele prezentate în HG.

Art. 50.(1) Denumirile comerciale utilizate pentru descrierea, prezentarea şi publicitatea

produselor vinicole nu pot conţine cuvinte, părţi de cuvinte, semne sau ilustraţii care:

a) pot crea confuzii sau induce în eroare consumatorii, în special în ceea ce priveşte:

(i) denumirea unui produs, originea acestuia, categoria de calitate, tipul, caracteristicile

acestuia, prin utilizarea unor sintagme cum ar fi: „fel”, „tip”, „stil”, „imitaţie”, „marcă” sau altele de acest gen;

(ii) caracteristicile produselor şi în special natura lor, compoziţia, concentraţia alcoolică în

volume, culoarea, originea sau provenienţa, calitatea, soiurile de viţă-de-vie, anul recoltei ori volumul nominal al recipientelor;

Nu puteti folosi DOP/ IGP dacă ați îmbogățit vinul cu must care nu provine din arealul de referinţă.

(iii) identitatea şi calitatea persoanelor fizice şi juridice care îmbuteliază;

b) pot fi:

(i) confundate de către persoanele cărora le sunt destinate cu descrierea completă sau parţială a unui vin de masă, vin licoros, vin perlant, vin petiant, a unui vin cu denumire de origine controlată ori a unui vin de import a cărui descriere este stabilită prin dispoziţii comunitare, precum şi cu descrierea unui alt produs menţionat în anexa nr. 3;

(ii) identice descrierii oricărui astfel de produs, cu excepţia cazului în care sunt utilizate

pentru obţinerea produselor finale menţionate anterior şi sunt îndreptăţite la o astfel de descriere sau prezentare.

(2) Etichetarea utilizată pentru descrierea vinurilor din Uniunea Europeană sau din ţări terţe nu poate conţine mărci în care apar cuvinte, părţi de cuvinte, semne sau ilustraţii care, în cazul:

a) vinurilor, vinurilor licoroase, vinurilor petiante şi al vinurilor perlante, să includă numele unui vin cu denumire de origine controlată sau a unei denumiri de origine controlată;

b) vinurilor cu denumire de origine controlată, să conţină numele unui vin;

c) vinurilor de import, să conţină numele unui vin cu indicaţie geografică sau al unei denumiri de origine controlată utilizate în România;

d) vinurilor cu indicaţie geografică, al vinurilor cu denumire de origine controlată sau al vinurilor de import, să conţină informaţii false, cu privire la originea geografică, soiul de viţă, anul de recoltare ori referiri la o calitate superioară;

e) vinurilor, al vinurilor licoroase, vinurilor petiante şi al vinurilor perlante, să conţină indicaţii cu privire la o origine geografică, un soi de viţă, un an excepţional de producţie sau o altă menţiune care să se refere la o calitate superioară;

f) vinurilor de import, să creeze confuzii printr-o ilustraţie utilizată pentru caracterizarea unui vin, a unui vin licoros, a unui vin petiant, a unui vin perlant, a unui vin cu denumire de origine controlată sau a unui vin de import descris cu ajutorul unei indicaţii geografice.

(3) Este interzisă la etichetarea vinurilor utilizarea unei mărci sau denumiri care conţine parte sau întreg din numele denumirii, subdenumirii de origine controlată și indicaţiei geografice.

Să aveți grijă, că nu puteți înregistra ca marcă numele satelor sau subdenumirile de origine. Ele sunt deja protejate prin denumirea de origine protejată sau indicaţia geografică protejată care le conţine.

(4) Este interzisă la etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică utilizarea unei mărci care conţine parte sau întreg dintr-o denumire sau subdenumire de origine controlată ori a soiului din care este obţinut vinul.

La fel ca la paragraful anterior.

(5) Este interzisa inscriptionarea sau aplicarea la etichetare de medalii si distinctii ale concursurilor nationale si internationale pentru loturi de vin care nu au fost medaliate sau nu au primit distinctii.

Asta am detaliat la un paragraf anterior.

Art. 51. La etichetarea vinurilor spumoase, vinurilor perlante și vinurilor spumante de calitate si vinurilor spumante de calitate de tip aromat se aplica norme specifice:

a) La etichetare menţiunile „vin spumos” și „vin perlant” se completează cu menţiunile„obţinut prin adaos de dioxid de carbon” sau „obţinut prin adaos de anhidridă carbonică”, scrise cu caractere de același tip și de aceeași dimensiune, cu excepţia cazului în care limba utilizată precizează de la sine faptul că s-a adăugat dioxid de carbon.

b) Menţiunile „obţinut prin adaos de dioxid de carbon” sau „obţinut prin adaos de anhidridă carbonică” se adaugă chiar și în cazul în care vinul materie prima este constituit din vin varietal.

c) Pentru vinurile spumante cu denumire de origine controlată de tip aromat, descrierea de pe etichetă indică numele soiului de viţă din care provin strugurii sau menţionează „obţinut din struguri de varietăţi aromatice.”

Art. 52.(1) Indicaţiile obligatorii utilizate la etichetarea vinurilor provenind din ţări terţe sunt:

(i) denumirea la vânzare: compusă din cuvântul „vin” însoţit în mod obligatoriu de numele ţării de provenienţă;

(ii) pentru vinurile importate în forma îmbuteliată: numele şi adresa importatorului;

(iii) numele, localitatea şi ţara îmbuteliatorului, iar pentru recipientele având un volum nominal mai mare de 60 litri, ale expeditorului;

(iv) pentru vinurile importate în vrac, numele importatorului;

(v) pentru vinurile importate şi îmbuteliate în cadrul comunităţii: numele şi adresa

îmbuteliatorului.

(2) Indicaţiile facultative pot fi înscrise în limba română pe eticheta vinurilor de import.

Art. 53. (1) Indicaţiile menţionate pe etichetă sunt exprimate obligatoriu în una sau mai multe limbi oficiale ale Comunităţii Europene, din care una este limba romana, astfel încât consumatorul final să poată înţelege cu uşurinţă fiecare informaţie.

(2) Pentru produsele provenind din Uniunea Europeană şi destinate exportului, informaţiile obligatorii exprimate într-o limbă oficială a Comunităţii Europene pot fi traduse într-o altă limbă.

(3) În cazul produselor provenind din ţări terţe este permisă utilizarea unei limbi oficiale a ţării terţe în care a fost obţinut produsul, cu condiţia ca informaţiile obligatorii să fie exprimate într-o limbă oficială a Comunităţii Europene.

 

Referințe

·         HOTARARE privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015

·         REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/34 AL COMISIEI din 17 octombrie 2018 de stabilire a normelor de aplicare atât a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziție, modificările caietelor de sarcini ale produselor, înregistrarea denumirilor protejate, anularea protecției și utilizarea simbolurilor, cât și a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește un sistem de controale adecvat