Politică‎ > ‎

Interviu cu secretarul de stat din MADR, Emil-Florian Dumitru - partea I

postat 28 oct. 2020, 14:29 de Vie si Vin   [ actualizat la 29 oct. 2020, 12:08 ]
Inițial am vrut să iau un interviu ministrului agriculturii, Nechita-Adrian Oros. Nu s-a putut. După mai multe încercări mi s-a transmis telefonic că domnul ministru nu se pricepe la viticultură, așa că pentru interviul dorit va fi delegat secretarul de stat Emil-Florian Dumitru. Neavând încotro... am acceptat această soluție. Mi s-a cerut să trimit întrebările în scris. Am acceptat și această condiție. Și, dacă tot mi s-a spus că o să dureze până când va avea loc, am cerut ca înainte de interviul propriu-zis să primesc prin email statistici pe ultimii 30 ani cu următoarele:

a) suprafața viticolă a României; defalcat, soiurile nobile (de masă și de vin) și cele hibride;

b) producția de struguri; defalcat, de masă și de vin;

b) producția de vin;

c) producția de vinuri efervescente, separată pe cele 4 categorii: vinuri spumante, spumoase, petiante și perlante;

d) exportul și importul de vin;

e) exportul și importul de struguri de masă;

Cum astea sunt ocazii cam rare am zis să profit de moment. În consecință, lista cuprindea 35 de puncte de interes. 

1. Sunteți politician? Dacă da, din ce partid? Care este politica vitivinicolă a partidului din care faceți parte?

2. Sunteți unul din cei 5 subsecretari de stat din organigrama MADR. Cu ce se ocupă fiecare din acești? Care sunt atribuțiile dvs.?

3. Mă uit pe organigrama MADR (versiunea 24.10.2019) și la prima vedere pare a fi foarte stufoasă. Câte funcții din această organigramă sunt ocupate? Numeric, nu procentual.

4. Văd că sunt următoarele direcții generale: a) politici agricole; b) politici în industrie alimentară și comerț; c) buget finanțe și fonduri europene; d) dezvoltare rurară; e) pescuit; f) afaceri europene și relații internaționale. Nu cumva acestea sunt dezechilibrate? Adică, pescuitul are o așa importanță comparabilă cu tot  ce-nseamnă politici agricole?

5. În cadrul direcției generale politici agricole observ că este o direcție politici în sectorul vegetal și o direcție politici în zootehnie. Ce cuprinde acest sector vegetal? Să înțeleg că aici intră și viticultura? Cum se numește structura care se ocupă de acest domeniu și din câte persoane este ea formată?

6. Care este ponderea în plan economic a sectorului vitivinicol comparativ cu celelate domenii agricole?

7. Care sunt proiectele în domeniul vitivinicol ale actualului guvern, respectiv ale acestei echipe ministeriale?

8. De ce toate vinurile efervescente sunt considerate vinuri spumoase din punct de vedere fiscal? Nu există o colaborare cu Ministerul de Finanțe pentru o punere de acord a termenilor?

9. Cum protejează statul român patrimoniul viticol național? Sunt protejate soiurile obținute de către cercetătorii români? Cum sunt valorificate aceste soiuri pe plan național și internațional? Câți bani s-au obținut din valorificarea acestor soiuri?

10. Să luăm un exemplu. În statistica de la ONVPV de la 31.12.2019 existau 401, 61 ha cu soiul Rkațiteli, 394, 54 ha de Galbenă de Odobești, 388,26 ha de Crâmpoșie, 301,62 ha de Iordană, 296,79 ha de Băbească gri, 237,22 ha de Oporto, 85,19 ha de Tempranillo, 77,60 ha de Neuburger, Sangiovese 75,18 ha, Aromat de Iași 64,04 ha. Se face vin din aceste soiuri? Menționați, vă rog, câte 3 vinuri obținute din fiecare soi enumerat.

11. Pe data de 28 august 2019 am trimis la MADR un email în care arătam că sunt diferențe (mari de tot) între datele statistice menționate de MADR și cele menționate de ONVPV. După un schimb prelungit de emailuri mi s-a transmis că Registrul Plantațiilor de Vie trebuie să fie sursa datelor statistice pe care și instituțiile abilitate ar trebui să o consulte. Observ că în continuare sunt afișate aceleași date statistice eronate. Care este motivul pentru care MADR menține în continuare aceste date statistice? Sursa.

12. În sursa sus-menționată sunt prezentate date statistice cu privire la suprafețele viticole pentru fiecare regiune viticolă a României. Felicitări! De ce nu avem astfel de date statistice și despre podgoriile României?

13. În statisticile ONVPV (31.12.2019) sunt 83.420,90 ha cu hibrizi admiși temporar (!!!), 90,76 ha hibrizi (!!!), 71,41 ha Noah, 4,84 ha Isabelle, 3,33 ha nespecificat (!!!), Othelo 2,53 ha, Herbemont 1,18 ha, Jackuez 0,03 ha. Practic, 83.594,98 ha, adică 44,87% din suprafața viticolă a țării. Cum explicați faptul că este o suprafață așa de mare cu hibrizi?

14. Considerați că procentul ridicat de hibrizi dă o imagine bună României pe plan internațional?

15. Aveți în plan să eliminați hibrizii din cultură? Dacă da, cum vedeți aplicat acest plan?

16. Aveți o soluție de rezervă pentru oamenii care nu vor să planteze vițe din soiuri nobile?

17. Cum explicați că se importă cantități foarte mari de vinuri vrac? Se amestecă vinul autohton cu vin de import? Se vinde la bag-in-box?

18. Care este instituția care se ocupă cu promovarea vinului românesc? Menționați actul normativ în care este prevăzut acest atribut.

19. Care este politica guvernului cu privire la dezvoltarea viticultorii și promovarea vinului românesc în plan extern? Cum se face promovarea României viticole?

20. Ați lucrat la ONVV (consilier) și apoi la ONIV (director executiv). Care a fost contribuția dvs. la promovarea vinului românesc?

21. Cunoașteți cum se promovează celelalte țări viticole?

AustriaAzerbaidjanBulgariaFranțaGeorgiaGermaniaGreciaItaliaMacedoniaMarea BritanieMoldovaMuntenegruPortugaliaScoțiaSlovaciaSloveniaSpania,  Țara GalilorȚările de Jos,  UcrainaUngariaDe ce nu se promovează și România așa cum o fac celelalte țări europene? Este vreun impediment pentru România să procedeze în mod similar?

22. Art. 5 din HG  1408/2009:

(2)O.N.V.P.V. poate susţine financiar editarea în limba română şi/sau într-o limbă de circulaţie internaţională de cărţi, broşuri şi alte materiale de promovare şi prezentare a sectorului vitivinicol românesc, pe piaţa internă şi internaţională, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 164/2015, cu modificările ulterioare. Materialele respective pot fi înmânate cu titlu gratuit cu ocazia unor manifestări de profil şi de asemenea pot fi comercializate.

În acest sens, a fost tipărită o lucrare cu cramele din România. Din ce motiv o mare parte din lotul tipărit zace la ONVPV și nu este scos la vânzare sau măcar oferit gratuit în acțiunile de promovare a vinului românesc?

23. Recent, USAMV a cumpărat o plantație de vie din Apoldu de Sus.  Nu se menționează explicit care, dar din cercetările făcute de mine este vorba de plantația producătorului Gorgandin. Cum justificați achiziționarea acestei plantații în condițiile în care ea se găsește la 160 km de facultate, nu are o cramă, iar pentru întreținerea unei suprafețe de 65 ha de vie cât are plantația este necesară multă forță de muncă. Ori, vara studenții sunt în vacanță.

24. Cum este sprijinită cercetarea viticolă românească? Menționați procentul din PIB alocat acestui domeniu. Considerați că este suficient? Menționați câteva realizări ale cercetării agricole românești valorificate de statul român.

25. Recent, cei de la Digi24 au ridicat problema academiile paralele unde persoane care nu au putut intra în Academia Română primesc bani de la statul român pentru activitatea didactică și științifică pe care au avut-o de-a lungul vieții. Pe lângă amărăciunea exprimată de adevărații academicieni (Ioan Aurel Pop) se crează și o confuzie totală, cum spunea și academicianul Eugen Simion. 

Una din cele 4 academii paralele este ASAS care, la origine (1886) a fost Stațiunea Centrală Agronomică, apoi a devenit secție în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice al României (1927). Este adevărat că o perioadă (1942-1962) a funcționat ca Academie de Agricultură, dar și atunci a fost aceeași eroare ca și acum. Eroarea a fost corectată în 1962 prin transformarea acesteia în Institutul Central de Cercetări Agricole, iar în 1969 se transformă iar în academie sub numele actual ASAS.

Ce mai reprezintă azi ASAS? O instituție de cercetare sau o instituție de recompensare suplimentară a activității unor oameni de știință? Considerați că este normal ca unii oameni să primească o recompensă financiară suplimentară față de pensie? Pe de altă parte, considerați normal ca activitatea stațiunilor de cercetare, finanțarea acestora, să fie supracontrolată de această ASAS? Nu cumva această instituție ar fi trebuit să aibe ca scop cercetarea propriu-zisă?

26. Cunoașteți situația de la SCDVV Drăgășani? Este adevărat că o parte din donația lui I.C. Teodorescu a fost descompletată? Este adevărat că tot acolo colecția ampelografică este în pericol de a ajunge în paragină, iar elitele și soiurile din colecție să dispară pentru totdeauna? Este adevărat că acolo s-au furat bunuri materiale? Ce măsuri a luat ASAS? Considerați că ministerul poate lua măsuri eficiente pentru salvarea patrimoniului viticol și material de acolo?

27. Știați că în România intră material săditor din Bulgaria, Moldova, Ucraina neomologat și fără certificat fitosanitar adecvat? Conștientizați că este un pericol real de a intra în România boli care poate acum nu există la noi, unele pentru care nu există soluții de combatere? Ce măsuri ia statul român pentru a împiedica astfel de situații?

28. Știați că sunt situații în care clientul comandă un soi, iar pepinieristul/comerciantul (în special străin) trimite alt soi? Știați că se comercializează și soiuri care nu există? A se vedea cazul Grădina cu Vie din Timișoara care vindea soiul Sultanina SS, soi care nu există în realitate. Care sunt măsurile pe care ministerul le ia pentru preîntâmpinarea unor astfel de cazuri.

29. În condițiile în care se fac în continuare replantări pe suprafețe mari, care sunt motivele pentru care producătorii români comandă material săditor în alte țări? Statul român sprijină în vreun fel pepinieriștii români?

30. Cum este protejat patrimoniul viticol național, în general și soiurile naționale, în special? Știați că la SCH Cluj nu mai există în colecția ampelografică niciun soi de struguri obținute de Ștefan Oprea? Știați că unele dintre ele nu se mai găsesc nicăieri, indiferent că vorbim de USAMV Cluj, de SCDVV Blaj sau ICDVV Valea Călugărească? Nu există nicio responsabilitate a nimănui față de patrimoniul viticol național, în general, și față de realizările înaintașilor, în special?

31. Câte soiuri românești știți că există în patrimoniul viticol al României?

32. Vă plac strugurii? Menționați 5 soiuri românești prefiloxerice și 5 soiuri românești obținute de cercetarea viticolă românească.

33. Care sunt evenimentele din lumea vinului la care ați participat în cursul anului trecut?

34. Vă place vinul românesc? Dintre acestea, ce vin alb, rose și roșu vă plac?

35. Puteți menționa spumantele românești favorite? Ce apreciați la fiecare din ele?

Această listă a fost trimisă prin email pe 3 august 2020. Evident, fiind atât de multe subiecte de discutat nu mă așteptam să mi se spună că interviul are loc într-o săptămână, dar credeam că pe la sfârșitul lunii august va avea loc. Și aștept, aștept, aștept. Pe 9 octombrie (!!!) mi se aduce la cunoștință că interviul va avea loc prin Skype pe 12 octombrie 2020 la ora 11.00. În sfârșit, am zis eu. Despre informațiile statistice ... nici vorbă.

În ziua respectivă mi se aduce la cunoștință că domnul secretar de stat are un deces în familie și se amână interviul. Transmit condoleanțe și solicit în continuare informațiile statistice. Nu le-am primit până-n ziua de azi. Pe 20 octombrie, după multe insistențe pentru desfășurare interviului, primesc o parte (aproximativ 50%) din răspunsurile la întrebările pe care le-am pus. Deci, și dacă nu intervenea acel eveniment, domnul secretar de stat nu era pregătit pentru interviu.
Au mai trecut încă 16 zile de la momentul când trebuia să aibe loc interviul, iar domnul secretar de stat nu mai dă niciun semn în legătură cu așa ceva. Aaa, să nu uit, pe 3 noiembrie se fac... 3 luni de când am trimis întrebările.

În partea a doua voi prezenta răspunsurile primite de mine pe 20 octombrie. Stați pe-aproape!

Comments