Politică‎ > ‎

Interviu cu secretarul de stat din MADR, Emil-Florian Dumitru - partea a II-a

postat 28 oct. 2020, 14:45 de Vie si Vin   [ actualizat la 28 oct. 2020, 15:21 ]

Cum vă spuneam și înainte, vă prezint răspunsurile primite de mine pe 20 octombrie de la domnul secretar de stat Emil-Florian Dumitru prin intermediul departamentului comunicare al MADR. Răspunsurile sunt ușor de identificat, ele fiind scrise cu caractere îngroșate.

 

1. Sunteți politician? Dacă da, din ce partid? Care este politica vitivinicolă a partidului din care faceți parte?

2. Sunteți unul din cei 5 subsecretari de stat din organigrama MADR. Cu ce se ocupă fiecare din acești? Care sunt atribuțiile dvs.?

3. Mă uit pe organigrama MADR (versiunea 24.10.2019) și la prima vedere pare a fi foarte stufoasă. Câte funcții din această organigramă sunt ocupate? Numeric, nu procentual.

4. Văd că sunt următoarele direcții generale: a) politici agricole; b) politici în industrie alimentară și comerț; c) buget finanțe și fonduri europene; d) dezvoltare rurară; e) pescuit; f) afaceri europene și relații internaționale. Nu cumva acestea sunt dezechilibrate? Adică, pescuitul are o așa importanță comparabilă cu tot  ce-nseamnă politici agricole?

5. În cadrul direcției generale politici agricole observ că este o direcție politici în sectorul vegetal și o direcție politici în zootehnie. Ce cuprinde acest sector vegetal? Să înțeleg că aici intră și viticultura? Cum se numește structura care se ocupă de acest domeniu și din câte persoane este ea formată?

R: Potrivit prevederilor Ordinului MADR nr. 1656/R/2018 privind aprobarea Regulamentului de Organizare si Funcționare a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu completările ulterioare, Direcția Politici în Sectorul Vegetal (DPSV) îndeplinește obligațiile care decurg din aplicarea prevederilor Tratatului de Aderare, elaborează, coordonează, implementează și monitorizează implementarea politicilor agricole în sectorul vegetal, in conformitate cu Programul de guvernare și reglementările Uniunii Europene în domeniul Politicii Agricole Comune.

Sectoarele de activitate cuprinse în cadrul DPSV sunt: culturi de câmp, culturi horticole, agricultura ecologică, ecocondiționalitate, promovare produse agricole și vinuri, biotehnologii, sinteze și ISAMM. Sectorul culturi horticole cuprinde și viticultura iar pentru acest subsector sunt arondate 2 persoane.

6. Care este ponderea în plan economic a sectorului vitivinicol comparativ cu celelalte domenii agricole?

R: Potrivit datelor INS (comunicat de presa nr. 194/24.07.2020 – date semidefinitive) pentru anul 2019 ponderea  producției vegetale, raportată la producția ramurii agricole este de 69,9%, comparativ cu 28% ponderea producției animală și 1,99% servicii agricole.

Pentru anul 2019, în cadrul structurii valorii producției vegetale pe principalele grupe de culturi, grupa fructe și struguri reprezintă 9,5%.

7. Care sunt proiectele în domeniul vitivinicol ale actualului guvern, respectiv ale acestei echipe ministeriale?

R: Sectorul vitivinicol românesc a avut și el de suferit din cauza pandemiei generată de COVID-19 și a amplelor restricții instituite în ultimele luni pentru a aborda criza sanitară. Pentru a răspunde impactului crizei rezultate în urma pandemiei de COVID-19 la nivel național a fost adoptată o nouă măsură cu caracter excepțional, respectiv distilarea vinului în situații de criză.

Prin această măsură se are în vedere reducerea stocurilor de vin, existente în exces pe piața națională, ca urmare a măsurilor luate pentru atenuarea efectelor pandemiei generată de COVID-19, precum și îmbunătățirea performanțelor economice ale producătorilor vitivinicoli care se confruntă cu dificultăți financiare și cu probleme de flux de numerar generate de situația actuală instabilă a pieței vitivinicole.

8. De ce toate vinurile efervescente sunt considerate vinuri spumoase din punct de vedere fiscal? Nu există o colaborare cu Ministerul de Finanțe pentru o punere de acord a termenilor?

R: În înțelesul Codul de procedură fiscală aprobat prin Legea nr. 227/2015 privind Codul de procedură fiscală vinurile au fost grupate în:

a) vinuri liniştite, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 şi 2205, cu excepția vinului spumos, aşa cum este definit la lit. b);

b) vinuri spumoase, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205 şi care:

1.sunt prezentate în sticle închise cu dop tip ciupercă fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune egală ori mai mare de 3 bari datorată dioxidului de carbon în soluţie; şi

2.au o concentrație alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depășește 15% în volum, şi la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

Denumirea ,,vinuri efervescente,, nu se regăsește nici în Codul de procedură fiscală și nici în Legea nr. 164 / 2015 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole.

Pentru o abordare unitară, legislația națională tine seamă de clasificarea mărfurilor din Nomenclatura combinată, respectiv de codurile si denumirea acestora.

9. Cum protejează statul român patrimoniul viticol național? Sunt protejate soiurile obținute de către cercetătorii români? Cum sunt valorificate aceste soiuri pe plan național și internațional? Câți bani s-au obținut din valorificarea acestor soiuri?

R: Prin Legea nr. 164 / 2015 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole a fost stabilit cadrul juridic general de funcționare a filierei vitivinicole in ceea ce privește producerea, atestarea originii , comercializarea si controlul produselor vitivinicole.

Soiurile și clonele de viță-de-vie trebuie să facă parte din Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, care este elaborat anual de către Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor pe baza metodologiei de examinare tehnică și de prezentare a noilor soiuri, în vederea înregistrării în Registrul soiurilor.

Înregistrarea soiurilor din speciile agricole şi horticole în Catalogul oficial național permite cultivarea şi comercializarea lor pe teritoriul României şi a statelor membre ale Uniunii Europene.

Amelioratorii sau amenințătorii de soiuri pun la dispoziția operatorilor economici înregistraţi, care multiplică soiurile, tehnologiile specifice de producere a acestora pe bază de contract, acordul de multiplicare pentru soiurile protejate prin brevet şi descrierea caracterelor morfologice, în conformitate cu Uniunea Internaţională pentru Protecţia Noilor Soiuri de Plante.

MADR nu deține informații privind valorificarea și veniturile obtinute de către operatorii economici înregistraţi pentru producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea soiurilor.

10. Să luăm un exemplu. În statistica de la ONVPV de la 31.12.2019 existau 401, 61 ha cu soiul Rkațiteli, 394, 54 ha de Galbenă de Odobești, 388,26 ha de Crâmpoșie, 301,62 ha de Iordană, 296,79 ha de Băbească gri, 237,22 ha de Oporto, 85,19 ha de Tempranillo, 77,60 ha de Neuburger, Sangiovese 75,18 ha, Aromat de Iași 64,04 ha. Se face vin din aceste soiuri? Menționați, vă rog, câte 3 vinuri obținute din fiecare soi enumerat.

R: Pentru intrebarea dvs referitoare la statistica transmisa de ONVPV , aceasta statistica la data de 31 Decembrie 2019 extrasa din Registrul Plantatiilor Viticole reflecta ca aceste soiuri mentionate de dvs se afla in cultura la nivelul intregii tari, ele sunt de altfel si soiuri de struguri de vinificatie nominalizate in caietele de sarcini din care se pot  obtine vinurile DOC si IG si pot ca, in functie de specificul arealului de cultura cu tipicitatea proprie (areale geografice DOC/IG) de conditiile de clima dar si de interesul producatorilor care le au in cultura, sa facă  obiectul obtinerii vinurilor sub simbolurile calitatilor DOC si IG.

Pentru soiul Galbena de Odobesti, productia de vinuri este rezultatul unui interes manifestat de unii producatori din zona Moldovei, dictat de potentialul pe care il are acest soi, este cultivat majoritar in arealul Odobesti dar in proportii mici si in alte areale, vinurile sunt semi-aromate. Soiul completeaza paleta extinsa si valoroasa de soiuri romanesti pentru zona Moldovei precum Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin, Frâncuşă  ori Zghihară de Huși, unele dintre ele fiind incluse in statistica plantarilor cu fonduri europene tocmai pentru potentialul de evolutie dar si pentru revigorarea traditiei soiurilor nationale.

Producerea vinurilor din soiurile indicate, inregistrate in RPV si daca au fost incluse in sistemul de autorizare specific, este o optiune a producatorilor interesati care decid daca este oportuna producerea lor in contextul in care se obtine productie vitivinicola corespunzatoare care sa respecte normele de productie stabilite prin Legea viei si vinului nr. 164/2015.

De asemenea, trebuie sa amintim ca exista societăți care utilizează  în portofoliul de produse, aceste soiuri pentru obtinerea de cupaje.

11. Pe data de 28 august 2019 am trimis la MADR un email în care arătam că sunt diferențe (mari de tot) între datele statistice menționate de MADR și cele menționate de ONVPV. După un schimb prelungit de emailuri mi s-a transmis că Registrul Plantațiilor de Vie trebuie să fie sursa datelor statistice pe care și instituțiile abilitate ar trebui să o consulte. Observ că în continuare sunt afișate aceleași date statistice eronate. Care este motivul pentru care MADR menține în continuare aceste date statistice? Sursa.

R: Datele operative privind suprafețele cultivate cu viță de vie existente pe site-ul MADR la secțiunea Viticultura-Vinificație sunt colectate de către structurile subordonate și au un caracter informativ și dinamic. Pot avea valori diferite, în funcție de momentul în care sunt consultate înregistrările din Registrul Plantațiilor Viticole, aceste date modificându-se în funcție de plantările/defrișările ce se realizează și se înregistrează în acest registru. De aceea aceste date sunt denumite operative, pentru că au caracter dinamic și suferă actualizări periodice, ele servind ca bază pentru elaborarea ulterioară a statisticilor oficiale.

Referitor la această întrebare, doresc să clarific următoarele: suprafețele cu viță-de-vie înregistrate în Registrul Plantațiilor Viticole nu sunt date statistice. Aceste suprafețe sunt cele declarate de către persoanele fizice și juridice deținătoare de plantații odată cu crearea Registrului Plantațiilor Viticole (R.P.V.) în anul 2003. Din anul 2003 și până în prezent datele din Registrul Plantațiilor Viticole au fost actualizate/modificate în conformitate cu legislația în vigoare, spre exemplu: au fost înregistrate plantări noi, au fost eliminate plantații prin defrișări, au fost modificate date ale parcelelor viticole ...

Pentru a clarifica situația, datele cu suprafețe de viță-de-vie din R.P.V. sunt date brute pe baza cărora se pot face prelucrări statistice dar acest lucru nu înseamnă că alte instituții nu pot face prelucrări statistice pe baza unor eșantioane de date colectate după diferite proceduri și care nu au ca sursă R.P.V..

Datele de pe site-ul MADR au sursă de proveniență datele transmise de DAJ,  iar diferențele apărute se datorează faptului că datele nu sunt raportate exclusiv din Registrul Plantațiilor Viticole.

12. În sursa sus-menționată sunt prezentate date statistice cu privire la suprafețele viticole pentru fiecare regiune viticolă a României. Felicitări! De ce nu avem astfel de date statistice și despre podgoriile României?

R: Referitor la datele privind suprafețele cu soiuri de viță de vie pe podgorii vă comunicăm că MADR nu deține o astfel de statistică. În legislația națională specifică sectorului vitivinicol în vigoare în acest moment nu se mai regăsește noțiunea de ,,podgorie,, și doar noțiunea de ,,regiuni viticole,, pentru a avea aceeași unitate de măsură la nivel european când ne raportam la arealele de cultură . 

13. În statisticile ONVPV (31.12.2019) sunt 83.420,90 ha cu hibrizi admiși temporar (!!!), 90,76 ha hibrizi (!!!), 71,41 ha Noah, 4,84 ha Isabelle, 3,33 ha nespecificat (!!!), Othelo 2,53 ha, Herbemont 1,18 ha, Jackuez 0,03 ha. Practic, 83.594,98 ha, adică 44,87% din suprafața viticolă a țării. Cum explicați faptul că este o suprafață așa de mare cu hibrizi? 

RSuprafața cu hibrizi înregistrată în R.P.V. a fost declarată tot la nivelul anului 2003 prin recensământ viticol.Această suprafață mare cu hibrizi a făcut parte din patrimoniul viticol al României înainte de aderarea la Uniunea Europeană și a fost declarată de deținători odată cu constituirea Registrului Plantațiilor Viticole.

14. Considerați că procentul ridicat de hibrizi dă o imagine bună României pe plan internațional?

R: În ultimii 15 ani sectorul vitivinicol si-a consolidat poziția prin investiții realizate cu fonduri europene și nationale, România rămânând în acest mod consecventă obiectivului fundamental de dezvoltare și modernizare continuă.

Mărturie a interesului manifestat de producătorii români pentru creșterea și promovarea calității vinului românesc stă participarea acestora la majoritatea concursurilor internaționale de vinuri. Efortul și priceperea acestora a determinat recompensarea imaginii vinului românesc cu unele dintre cele mai înalte distincții acordate acestui rege al băuturilor.

15. Aveți în plan să eliminați hibrizii din cultură? Dacă da, cum vedeți aplicat acest plan?

R: Prin punerea în aplicare a măsurilor se sprijin din actualul Program Național de Sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023 precum si prin intervențiile ce se vor stabilii în cadrul Planului Național Strategic 2021-2027 se are în vedere în permanență creșterea competitivității producătorilor de vin, îmbunătățirea performanțelor globale ale acestora.

16. Aveți o soluție de rezervă pentru oamenii care nu vor să planteze vițe din soiuri nobile?

R: Prin măsura de restructurare/ reconversia a plantațiilor viticole pentru exercițiul financiar 2019- 2020, majorarea contribuției Uniunii Europene de la maximum 75% la maximum 80% din valoarea costurilor restructurării face mai atractivă măsura pentru cei interesați sa înființeze plantații tinere de vită-de-vie.

17. Cum explicați că se importă cantități foarte mari de vinuri vrac? Se amestecă vinul autohton cu vin de import? Se vinde la bag-in-box?

R: Piața este expresia reglării cererii si ofertei de produse vitivinicole. Atât legislația europeană cât și cea națională prevăd norme clare privind importul produselor vitivinicole și comercializare acestora (inclusiv norme de ambalare, etichetare si prezentare). De asemenea, cadrul legislativ național cuprinde norme specifice privind controlul producție vitivinicole precum și autoritățile care au atribuții si competente specifice care să garanteze o bună funcționare a pieței.

18. Care este instituția care se ocupă cu promovarea vinului românesc? Menționați actul normativ în care este prevăzut acest atribut.

R: Potrivit prevederilor Legii nr. 164 /2015 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole, cu modificările și completările ulterioare,  O.N.V.P.V. poate aloca sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează promovarea producţiei vitivinicole. De asemenea, Organizaţia Interprofesională pe filiera vitivinicolă O.I.P.A. pentru filiera "struguri, vin, produse pe bază de vin" desfășoară acţiuni de promovare a vinurilor.

De asemenea, la nivelul MADR, ținând seamă de prevederile OUG nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acţiuni de informare şi promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în plan intern şi internaţional, cu modificările și completările ulterioare, se organizează acțiuni de informare şi promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în plan intern şi internațional.

Totodată, la nivelul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri prin instrumentele și programele de promovare la export gestionate de către direcțiile de specialitate din cadrul acestui, asigură sprijinirea operatorilor economici români în acțiunile de promovare a exportului.

19. Care este politica guvernului cu privire la dezvoltarea viticultorii și promovarea vinului românesc în plan extern? Cum se face promovarea României viticole?

R: La nivelul MADR se fac demersuri pentru identificarea măsurilor necesare pentru atenuarea dificultăților cu care se confruntă sectorul vitivinicol, ca urmare a crizei pandemice generată de COVID-19. 

De asemenea, menționăm că măsura de promovare a vinurilor este eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, în cadrul căreia producătorii vitivinicoli și formele asociative profesionale ale acestora pot depune și obține sprijin financiar pentru implementarea programelor de informare si promovare a vinurilor pe piața interna si pe terțe piețe.

20. Ați lucrat la ONVV (consilier) și apoi la ONIV (director executiv). Care a fost contribuția dvs. la promovarea vinului românesc?

21. Cunoașteți cum se promovează celelalte țări viticole?

AustriaAzerbaidjanBulgariaFranțaGeorgiaGermaniaGreciaItaliaMacedoniaMarea BritanieMoldovaMuntenegruPortugaliaScoțiaSlovaciaSloveniaSpania,  Țara GalilorȚările de Jos,  UcrainaUngaria. De ce nu se promovează și România așa cum o fac celelalte țări europene? Este vreun impediment pentru România să procedeze în mod similar?

De ce nu se promovează și România așa cum o fac celelalte țări europene? Este vreun impediment pentru România să procedeze în mod similar?

22. Art. 5 din HG  1408/2009:

(2)O.N.V.P.V. poate susţine financiar editarea în limba română şi/sau într-o limbă de circulaţie internaţională de cărţi, broşuri şi alte materiale de promovare şi prezentare a sectorului vitivinicol românesc, pe piaţa internă şi internaţională, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 164/2015, cu modificările ulterioare. Materialele respective pot fi înmânate cu titlu gratuit cu ocazia unor manifestări de profil şi de asemenea pot fi comercializate.

În acest sens, a fost tipărită o lucrare cu cramele din România. Din ce motiv o mare parte din lotul tipărit zace la ONVPV și nu este scos la vânzare sau măcar oferit gratuit în acțiunile de promovare a vinului românesc?

23. Recent, USAMV a cumpărat o plantație de vie din Apoldu de Sus.  Nu se menționează explicit care, dar din cercetările făcute de mine este vorba de plantația producătorului Gorgandin. Cum justificați achiziționarea acestei plantații în condițiile în care ea se găsește la 160 km de facultate, nu are o cramă, iar pentru întreținerea unei suprafețe de 65 ha de vie cât are plantația este necesară multă forță de muncă. Ori, vara studenții sunt în vacanță.

24. Cum este sprijinită cercetarea viticolă românească? Menționați procentul din PIB alocat acestui domeniu. Considerați că este suficient? Menționați câteva realizări ale cercetării agricole românești valorificate de statul român.

25. Recent, cei de la Digi24 au ridicat problema academiile paralele unde persoane care nu au putut intra în Academia Română primesc bani de la statul român pentru activitatea didactică și științifică pe care au avut-o de-a lungul vieții. Pe lângă amărăciunea exprimată de adevărații academicieni (Ioan Aurel Pop) se crează și o confuzie totală, cum spunea și academicianul Eugen Simion. 

Una din cele 4 academii paralele este ASAS care, la origine (1886) a fost Stațiunea Centrală Agronomică, apoi a devenit secție în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice al României (1927). Este adevărat că o perioadă (1942-1962) a funcționat ca Academie de Agricultură, dar și atunci a fost aceeași eroare ca și acum. Eroarea a fost corectată în 1962 prin transformarea acesteia în Institutul Central de Cercetări Agricole, iar în 1969 se transformă iar în academie sub numele actual ASAS.

Ce mai reprezintă azi ASAS? O instituție de cercetare sau o instituție de recompensare suplimentară a activității unor oameni de știință? Considerați că este normal ca unii oameni să primească o recompensă financiară suplimentară față de pensie? Pe de altă parte, considerați normal ca activitatea stațiunilor de cercetare, finanțarea acestora, să fie supracontrolată de această ASAS? Nu cumva această instituție ar fi trebuit să aibe ca scop cercetarea propriu-zisă?

26. Cunoașteți situația de la SCDVV Drăgășani? Este adevărat că o parte din donația lui I.C. Teodorescu a fost descompletată? Este adevărat că tot acolo colecția ampelografică este în pericol de a ajunge în paragină, iar elitele și soiurile din colecție să dispară pentru totdeauna? Este adevărat că acolo s-au furat bunuri materiale? Ce măsuri a luat ASAS? Considerați că ministerul poate lua măsuri eficiente pentru salvarea patrimoniului viticol și material de acolo?

27. Știați că în România intră material săditor din Bulgaria, Moldova, Ucraina neomologat și fără certificat fitosanitar adecvat? Conștientizați că este un pericol real de a intra în România boli care poate acum nu există la noi, unele pentru care nu există soluții de combatere? Ce măsuri ia statul român pentru a împiedica astfel de situații?

28. Știați că sunt situații în care clientul comandă un soi, iar pepinieristul/comerciantul (în special străin) trimite alt soi? Știați că se comercializează și soiuri care nu există? A se vedea cazul Grădina cu Vie din Timișoara care vindea soiul Sultanina SS, soi care nu există în realitate. Care sunt măsurile pe care ministerul le ia pentru preîntâmpinarea unor astfel de cazuri.

29. În condițiile în care se fac în continuare replantări pe suprafețe mari, care sunt motivele pentru care producătorii români comandă material săditor în alte țări? Statul român sprijină în vreun fel pepinieriștii români?

30. Cum este protejat patrimoniul viticol național, în general și soiurile naționale, în special? Știați că la SCH Cluj nu mai există în colecția ampelografică niciun soi de struguri obținute de Ștefan Oprea? Știați că unele dintre ele nu se mai găsesc nicăieri, indiferent că vorbim de USAMV Cluj, de SCDVV Blaj sau ICDVV Valea Călugărească? Nu există nicio responsabilitate a nimănui față de patrimoniul viticol național, în general, și față de realizările înaintașilor, în special?

31. Câte soiuri românești știți că există în patrimoniul viticol al României?

R: Din lista cu soiuri înregistrate în acest moment în R.P.V.avem în jur de 35 de soiuri românești pentru vin cu suprafețe de la 2,5 ha în sus

32. Vă plac strugurii? Menționați 5 soiuri românești prefiloxerice și 5 soiuri românești obținute de cercetarea viticolă românească.

33. Care sunt evenimentele din lumea vinului la care ați participat în cursul anului trecut?

34. Vă place vinul românesc? Dintre acestea, ce vin alb, rose și roșu vă plac?

35. Puteți menționa spumantele românești favorite? Ce apreciați la fiecare din ele?

Comments