Interviu cu Alder Yarrow

1. Cine este Alder Yarrow?

M-am născut acasă, sub un arin, într-o comună hippie din comitatul Sonoma, în nordul Californiei, de unde și numele meu. Am crescut în munții din statul Colorado, ceea ce mi-a insuflat dragostea pentru activități în aer liber, alpinism și pescuit la muscă. M-am mutat în California pentru studiile universitare și de atunci locuiesc aici. Am o diplomă în fotografie artistică și o altă diplomă în studii de film, dar când eram la universitate, a apărut World Wide Web-ul și am învățat singur HTML înainte ca majoritatea oamenilor să audă de aceste patru litere. După universitate, am obținut un loc de muncă ca primul angajat al unei agenții de web design și am avut o carieră de 30 de ani în calitate de consultant în designul experienței utilizatorului (UX), înființând și conducând în cele din urmă propria mea agenție în San Francisco timp de aproape 14 ani. Am 52 de ani și locuiesc în Oakland, California, cu soția mea. Fiica noastră tocmai a plecat la universitate, lăsându-ne o casă liniștită și puțin mai mult timp pentru a degusta vin.

2. Cum ați intrat în lumea vinului?

Am început ca un consumator obișnuit și am învățat singur citind și degustând vinuri pe parcursul a aproximativ 10 ani. Apoi, în 2004, am lansat www.vinography.com , care a fost unul dintre primele bloguri despre vin de pe internet. Ceea ce a început ca un hobby s-a transformat rapid într-o preocupare serioasă și, după câteva săptămâni, scriam aproape zilnic și practic nu m-am oprit în ultimii 22 de ani. Nu am nicio educație formală în domeniul vinului, mi-am urmat doar pasiunea. Din 2011, scriu o rubrică despre vinurile americane pentru site-ul web al lui Jancis Robinson și am contribuit la cele mai recente ediții ale Oxford Companion to Wine și World Atlas of Wine. De asemenea, am scris o carte în 2015 intitulată The Essence of Wine. Ocazional jurizez vinuri la concursuri de vinuri din întreaga lume și uneori scriu articole în reviste pentru publicații precum Decanter, The World of Fine Wine și altele.

3. Aveți o preferință pentru anumite categorii de vinuri – alb, rosé, roșu, portocaliu sau spumant?

Îmi plac toate vinurile bune, cu excepția majorității vinurilor fortificate, pe care nu le savurez prea mult. Îmi place aciditatea vinului, indiferent de culoare, ceea ce mă face un mare fan al vinurilor care nu sunt prea grele și coapte, dar sincer, orice vin cu adevărat bine făcut mă va face fericit. Pentru mine, unul dintre cele mai interesante și incitante aspecte ale vinului este diversitatea sa pură și, prin urmare, îmi place să beau o mulțime de tipuri diferite de vin din întreaga lume. Mă entuziasmez foarte tare când am ocazia să încerc pentru prima dată un nou soi de struguri.

4. Ce v-a determinat să creați blogul www.vinography.com ?

Deoarece principala mea activitate profesională a fost în designul de internet și marketingul digital, am avut clienți care m-au întrebat despre bloguri în 2003, iar la vremea respectivă nu știam nimic despre această nouă platformă emergentă, așa că am decis că cea mai bună modalitate de a-mi da seama la ce sunt bune blogurile și cum funcționează era să creez unul eu însumi. Pentru că la momentul respectiv eram deja un pasionat serios de vinuri, am decis să încep un blog despre vinuri și, se pare, am fost unul dintre primii care au făcut asta.

5. Ați lansat recent platforma The Old Vine Registry. Care a fost motivația din spatele acesteia?

The Old Vine Registry a început ca o foaie de calcul, administrată de scriitoarea și critica de vinuri Jancis Robinson și de una dintre colegele sale, Tam Currin. Acestea au decis în 2010 să înceapă să țină evidența vițelor-de-vie vechi (mai vechi de 35 de ani) pe care le întâlneau în munca lor de jurnaliști de vinuri. Motivul pentru care au decis să facă acest lucru a fost pentru că credeau, așa cum cred și eu, că vițele de vie vechi sunt speciale și valoroase din mai multe motive și că trebuie să li se acorde mai multă atenție, îngrijire și, în cele din urmă, conservare. Dar nu putem susține și conserva ceea ce nu știm, motiv pentru care au decis să înceapă să țină evidența vițelor de viță vechi cu ajutorul foii de calcul pe care au numit-o The Old Vine Registry. Acea foaie de calcul a crescut și a crescut timp de aproximativ 12 ani și a ajuns la 1.800 de intrări. Jancis oferea datele gratuit oricui le dorea, dar știa că ar fi mult mai util pentru lume dacă ar deveni o bază de date disponibilă pentru toată lumea de pe web. Pe scurt, m-am oferit voluntar să transform acea foaie de calcul într-un site web și l-am lansat în 2023. În ultimii trei ani, am îmbunătățit-o continuu și am făcut nenumărate ore de cercetare pentru a găsi noi plantații vechi din întreaga lume. Acum am înregistrat peste 12.600 de plantații din 43 de țări. Scopul final al registrului este de a sprijini crearea unei categorii comerciale legitime pentru vinurile din viță-de-vie veche din întreaga lume, ceea ce va duce la o mai bună conservare și înțelegere a plantațiilor din viță-de-vie veche din lume.

6. Ce implică înregistrarea pe această platformă?

The Old Vine Registry funcționează foarte asemănător cu Wikipedia, dar pentru vii vechi. Este o inițiativă colaborativă, așa că oricine poate înregistra o vie folosind un formular online de pe site, pe care apoi îl verific și îl introduc în baza de date. Pentru a înregistra o vie, aceasta trebuie să fi fost plantată în 1991 sau mai devreme, iar vârsta medie a viței de vie din vie trebuie să fie de cel puțin 35 de ani sau mai mult. Oricine înregistrează via trebuie să furnizeze câteva informații de bază despre vârsta viei, unde se află via, cine o deține, câte hectare are și ce soiuri de struguri conține. De asemenea, putem înregistra o mulțime de alte informații despre solurile, agricultura, randamentele, altitudinea etc. ale viei, dar o parcelă poate fi înregistrată doar cu câteva informații de bază. Dacă viticultorii sunt dispuși să ne furnizeze coordonatele de latitudine și longitudine, putem afișa și o imagine din satelit a viei pe site.

7. Cum vedeți această colecție de viță de vie veche în contextul schimbărilor climatice?

Una dintre cele mai valoroase contribuții pe care vițele vechi le au de adus industriei vinicole de astăzi este rezistența lor dovedită. Orice grup de vițe de vie de 100 de ani cultivate fără irigații a învățat să se adapteze la o varietate incredibilă de condiții de-a lungul vieții sale. Acum știm, datorită științei epigeneticii, că adaptarea lor este literalmente codificată în genetica lor. Doar un exemplu al acestui tip de adaptare este schimbarea pe care o fac unele vițe-de-vie de la a fi anizohidrice la a fi izohidrice (trecând de la a nu fi tolerante la secetă la a fi tolerante la secetă). Acest lucru s-a întâmplat cu soiul de struguri Trousseau din regiunea Jura din Franța. În Jura, strugurii nu sunt toleranți la secetă, dar versiunea care a ajuns în Spania și Portugalia și care se numește acum Bastardo, a evoluat pentru a fi tolerantă la secetă și, prin urmare, este mult mai valoroasă pentru fermierii care sunt interesați să planteze pe viitor vii mai rezistente la schimbările climatice. După cum am spus, nu putem păstra ceea ce nu știm și, mergând mai departe, nu putem beneficia ca industrie vinicolă de ceea ce nu păstrăm și din care nu învățăm. Speranța mea este ca The Old Vine Registry să poată juca un mic rol în susținerea evoluției și succesului industriei vinicole globale, oferind date valoroase celor care încearcă să-i traseze viitorul.

8. Ce vi se pare cel mai interesant la plantațiile vechi de viță de vie – soiuri indigene sau internaționale?

Pe lângă rezistența despre care am vorbit mai sus, vițele bătrâne au o serie de calități cu adevărat importante. Cultivate și îngrijite corespunzător, acestea tind să producă vinuri mai complexe, interesante și mai echilibrate decât vițele mai tinere, toate celelalte condiții fiind egale. De asemenea, sunt adesea mult mai sustenabile de cultivat, necesitând mai puțină (sau deloc) irigare și mai puține tratamente pe parcursul sezonului de creștere. Se poate argumenta, de asemenea, că, deoarece rădăcinile lor au mers atât de adânc și pentru că s-au adaptat de-a lungul timpului la locul în care cresc, sunt „transmițători” mai fideli ai terroirului sau ai locului în care cresc – o viță de vie de 80 de ani poate produce vin capabil să comunice mult mai ușor locul de unde provine decât o viță-de-vie de 10 ani pe același pământ. Îmi place, de asemenea, că vițele-de-vie, în special cele mai vechi decât noi, reprezintă mărturii vii ale oamenilor care au venit înaintea noastră. O viță-de-vie de 100 de ani este un artefact cultural și istoric, reprezentând oameni, cultură, alegeri, vieți și muncă umană dintr-un alt timp. La fel ca mobila sau porțelanul vechi transmise din generație în generație, vița-de-vie veche face parte din patrimoniul nostru și merită respect, admirație și grijă datorită acestui fapt.

9. Care este semnificația economică a sigiliului?

Deoarece scopul nostru final este de a-i determina pe consumatori să acorde atenție vinurilor provenite din plantațiile vechi, să le plătească și, în cele din urmă, să ajungă să le aprecieze, a trebuit să găsim o modalitate de a face legătura între colectarea de informații pe care o reprezintă The Old Vine Registry și raftul unde consumatorii își iau deciziile de cumpărare. Speranța noastră este că, prin afișarea sigiliului The Old Vine Registry pe sticlele lor, atunci când vinurile sunt produse din plantații înregistrate în acest registru, producătorii își vor diferenția puțin vinurile lor de alte vinuri de pe raft și că sigiliul va stârni interesul și curiozitatea consumatorilor de vin. În cele din urmă, poate că, dacă vom avea cu adevărat succes, consumatorii vor căuta în mod activ vinuri care poartă sigiliul OVR și chiar vor fi dispuși să plătească puțin mai mult pentru ele. Dacă este cazul, atunci va fi viabil din punct de vedere economic pentru cei care cultivă aceste vițe să le păstreze în pământ și să le mențină producătoare de vinuri.

10. Ce recomandări aveți pentru producătorii de vin din România?

Nu știu prea multe despre vinul românesc, dar știu că are o istorie lungă și de care mă pot mândri și că aveți niște soiuri de struguri indigene cu adevărat minunate, care produc vinuri cu adevărat excelente. Sunt sigur că România are multe plantații vechi, cultivate și transmise de-a lungul generațiilor de familii de viticultori. Aș dori să încurajez producătorii de vin din România să-și celebreze și să aibă grijă de viile lor vechi și să mă ajute să le împărtășesc lumii prin înregistrarea acestor podgorii în The Old Vine Registry. În prezent, avem doar 7 (da, doar ȘAPTE) plantații înregistrate în România. Mi-ar plăcea să văd acest număr ajungând la multe sute, dar nu pot face asta fără ajutorul vinificatorilor români și al organizațiilor responsabile de vinul românesc. Poate că există un set central de înregistrări cadastrale despre plantațiile românești, menținut de guvern sau de vreo asociație viticolă, care ar putea fi pus la dispoziția The Old Vine Registry pentru a ne asigura că România este reprezentată corespunzător printre țările lumii cu vițe-de-vie vechi. Pe lângă înscrierea plantațiilor viticole, atât producătorii români, cât și asociațiile din domeniu ar putea lua în considerare și colaborarea cu organizații precum Old Vine Conference, o platformă care reunește specialiști din întreaga lume pentru a studia, învăța, celebra și promova vița-de-vie veche din întreaga lume.